Rugăciunea, postul şi milostenia îl îmbracă pe om cu dumnezeirea pe care şi-o regăseşte mereu şi mereu în sufletul curat şi în cortul lui Dumnezeu, care este biserica.
Pentru că de când a întemeiat Iisus Biserica pe cele 12 pietre ale sale, sfinţii apostoli, creştinii i-au făcut o casă, unde să coboare Harul Sfintei Treimi, în fiecare liturghie, în sfântul potir.
Bănăţenii ortodocşi, încreştinaţi prin sfântul botez, cu toate că au fost călcaţi de neamuri păgâne care i-au sfidat sufletul, nu au contenit să rămână aproape de Tatăl ceresc şi I-au ridicat biserici din lemn, în inima munţilor sau în răcoarea codrilor, iar în cea de-a doua jumătate a veacului al XVII-lea (1677), la Crivina, în Banatul de munte, au ridicat cea dintâi astfel de bisericuţă din lemn. Mică, aşezată, împodobită de mâna de credincioşi care locuiau în preajmă şi care înfruntau omătul sau arşiţa pentru a ajunge acolo, duminica şi la sărbători, mai ales pentru a se împărtăşi.
Anii au trecut peste aceste bijuterii arhitectonice, oamenii au părăsit locurile, unii coborând la străbunii lor, alţii în căutarea unui trai mai bun, iar bisericuţele de lemn … au înlemnit. Rămase doar cu Timpul alături, au fost arse de soarele necruţător, plânse de ploile anului ori albite de neaua iernii.
”Aceste biserici vechi, din lemn, sunt mărturia credinţei creştine a locuitorilor de aici. Joi am fost în tabăra de la Crivina, unde studenţi de la Arhitectură (UP Timişoara) şi Mitropolia Banatului fac studiu de caz, ‘pe viu’, pe acest străvechi lăcaş de rugăciune. Astfel de ”potire din lemn” sunt monumente, iar preoţii care le au în păstorire au fost instruiţi în acest sens, cum să le îngrijească. La Crivina este cea mai veche biserică din lemn, iar studenţii sunt coordonaţi de profesori de specialitate români şi străini, experţi în conservarea şi restaurarea lor”, spune ÎPS Ioan Mitropolitul Banatului.
Tabăra este o prelungire a proiectului intitulat ”Biserici Înlemnite din Banat”, care s-a dovedit a fi unul de bun augur, întrucât a fost ridicat colbul de pe ele, iar salvatorii nu au întârziat să apară.
”Preotul paroh de la Crivina şi preoteasa lui s-au implicat activ în acest proiect şi dau tot sprijinul de care dispun. Ceea ce se face acum la Crivina ne va folosi pentru conservarea şi restaurarea bisericilor de lemn din zona Făget”, a adăugat Mitropolitul Ioan al Banatului.
La sfârşitul secolului IX, începutul secolului XX, în întreg Banatul existau peste 500 de biserici de lemn, iar azi mai sunt 56 de biserici, din care 26 sunt pe teritoriul judeţului Timiş.
