Blocajul de pe piața cerealelor provocat de razboiul din Ucraina a aruncat într-o criză extremă căruia nu i se văd capetele întreaga agricultură românească și nici nu pare a exista o rezolvare eficientă, în următoarea perioadă.
Totuși, omul de afaceri Nelu Balaș, fermier, crescător de găini ouătoare, din Cărpiniș județul Timiș, spune că a găsit o soluția care ar salva agricultura și piața actuală de produse agroalimentare.
“Cât mai urgent, în România, trebuie construite hub-uri, depozite foarte mari, de produse agroalimentare pe fiecare domeniu: carne si produse de carne, ouă, carne de pasăre, legume, fructe, brânzeturi, lapte și produse din lapte, cereale, ouă, vie si produse vitivinicole etc. Eu le aș numi hub-uri colectoare”, a declarat Balaș.
Fermierul este de părere că multe dintre acestea depozite nici nu ar mai trebui construite, fiindcă există clădiri comuniste, chiar vechi fabrici părăsite și dezafectate din vechiul regim care trebuie adaptate și modernizate pentru a deveni hub-uri colectoare.
La început reprezentanții acestor hub-uri se pot duce la producătorii de produse agroalimentare și să îi ghideze pentru a și aduce marfa la aceste locuri depozite-colectoare.
Fermierii vor fi informații despre avantajele ce le pot avea dacă își vor prezenta produsele în aceste hub-uri.
Ei le vor spune clar că așa cum arată contractele pe care hub-ul le-a încheiat cu marele rețele de hypermarket pot să cumpere 4.000 de tone de carne sau 1.000 de tone de cereale sau 2.000 de tone de legume și fructe etc.
Atunci se încheie contracte între depozitul-hub și fermier pe produsele respective.
Balaș a adăugat: “Avantajul este că fermierii pot apela la un hub unde să-și păstreze în condiții climatice controlate perfecte produsele agroalimentare și să nu se strice.
Hub-ul va cumpăra întreaga marfă din piață: mărul tău sau carnea ta sau leguma și vor fi etichetate corect și exact.
Banca îmi dă mie bani, fiindcă hub-ul e o forță economic și eu îți plătesc întreaga marfă, pentru ca să ai bani să-ți reîncepi noua cultură agricola, dar tu îți plătești dobânzile.
E problema mea ca să-ți vând marfa, apoi tu vei da un comision hub-ului din care va trebui să plătesc oamenii echipa, cheltuielile curente din hab și datoriile bancare.
Fermierul va primi prețul pe care hub-ul va reuși să-i vândă produsul lui”, a explicat Balaș.
Hub-ul nu va fi un intermediar, ci doar va reprezintă fermierul în relație cu retailerul pe piață, fiindcă hub-ul e o forță economică care inspiră încredere în piață și afacerile vor decurge mult mai ușor decât cum le-ar face un fermier de unul singur, lipsit de putere financiară.
“Dacă merele tale sunt de calitate sau carnea sau brânzeturile etc., și pot să le vând cu 2 RON mai scump, banii vor intra la tine la producător.
Când vii la mine în hub cu marfa eu trebuie să am siguranța că voi vinde mai departe și tu trebuie să-mi dai siguranța respectivă că marfa e de calitate.
Nu să te scap de marfă și eu, hub, să rămân cu produsele în depozit. Nici așa nu trebuie lucrat.
Astfel, angajatul din hub are un salariu bun și chiar o primă bună, fiindcă se raportează la toți fermierii din regiune care își aduc acolo marfa, iar cel care muncește pe brânci în câmp, adică fermierul producătorul, știe că marfa lui va fi vândută și nu va rămâne cu ea în depozit acasă.
Balaș a concluzionat: “Acesta e avantajul unui hub foarte mare, a unui depozit – colector, care ar fi salvarea producătorului actual.
De exemplu, am marfă până la 100 RON, iar banca până la 60 -70 RON îmi dă bani pe marfă. După ce o vând îmi plătesc datoria, fiindcă vin cu ea ca și garanție pentru bancă.
Asta este soluția care ar salva agricultura și piața actuală de produse agroalimentare.
Și atunci când tu ca hub te duci să discuti cu un hypermarket, oamenii de acolo nu vor mai vorbi cu tine de la ușă în zeflemea că ești un biet fermier cu putere economico-financiara slabă”.
