Marți, 3 august, cei patru noi cetățeni de onoare ai Timișoarei și-au primit distincțiile în cadrul unei ședințe festive a Consiliului Local Timișoara. Este vorba despre trei personalități – Smaranda Vultur, Oscar Berger și Dorin Bratu – pentru care consilierii locali și-au dat aprobarea în urmă cu o săptămână, la care se adaugă și al patrulea, Nicolae Secoșan, care ar fi trebuit să primească onorurile încă din 2020, dar care nu a putut fi prezent la ceremonia de atunci.
„Din secolul al XIII-lea, când „Cetatea Timişoarei” este atestată documentar, orașul nostru a fost pe rând, câmp de bătălie, capitală de regat, reședință de pașalâc otoman, și multe altele. Dar există un fir roșu care traversează fiecare din aceste perioade: o civilizație bănățeană sui generis: aici au trăit împreună, în mod pașnic și tolerant, au prosperat, au visat și au inovat oameni din cele mai diverse etnii: români, maghiari, germani, sârbi, slovaci, evrei, romi, bulgari, ucraineni şi mulți, mulți alţii. Și această diversitate bazată pe respect reciproc a fost mereu un motor de inovare”, a spus primarul Dominic Fritz la începutul discursului său.
Acesta a prezentat și o scurtă înșiruirea a perioadelor pe care le-a traversat Timișoara. În perioada interbelică au apărut inovațiile cu care și astăzi se mândresc timișorenii, a punctat Fritz. A urmat, tot potrivit acestuia, „negura deceniilor de comunism” și anii 90, care „au venit ca un duș rece după euforia revoluției”. În prezent, Timișoara și-ar fi revenit, însă va trece peste, poate, cel mai important moment din ultimele decenii, reprezentat de anul 2023 în care orașul va fi capitală europeană a culturii.
În Sala Capitol au fost prezenți și prefectul Zoltan Nemeth și președintele Consiliului Județean Timiș, Alin Nica. Primul a vorbit despre libertatea „câștigată la revoluție care acum ni se pare o normalitate” și Timișoara ca „simbol al speranței, al unei vieți trăite în cf cu principiile democrației și ale statului de drept”. Nica, pe de altă parte, a propus ca, pe viitor, primăria și CJT-ul să evite „concurența negativă”. În această idee, inclusiv evenimentele dedicate Zilei Județului Timișoarei și Zile Timișoarei ar putea să fie organizate în comun. „Noi, decidenții publici locali avem datoria de a duce mai departe ce înseamnă Timișoara în ochii celorlalți locuitori ai României, adică un simbol al toleranței și multiculturalismului.
Au urmat decernările titlurilor. Primul a fost acordat lui Oscar Berger, regizor și producător de film, în primă fază, jurnalist, inclusiv acționar majoritar al ziarului Timișoara, mai apoi. „A trăit într-o lume a idealurilor, într-o lume cu așteptări avangardiste, lumea mirifică a celei de șaptea arte”, a punctat Constantin Duma. „A fost unul dintre jurnaliștii implicați în transformarea postrevoluționară a Timișoarei”, a spus și Nicolae Tomoiagă, cel care a fost și mandatat să ridice placheta onorifică.
Tot post-mortem a primit distincția și Dorin Bratu, reputat medic stomatolog, cu importante contribuții atât în domeniu, cât și în viața academică de profil. A fost, „și el, un timișorean adevărat care s-a născut și a trăit toată viața la Timișoara, care vorbea germană și maghiară”, a spus fiul noului cetățean de onoare al Timișoarei. „Dacă vrem ca acest oraș să revină la gloria de altă dată, trebuie să ne dăm mâna. Trebuie să înțelegem că trăim niște vremuri foarte tulburi și că ar fi momentul să punem umărul toți. Tatăl meu nu a făcut politică, a făcut doar politica omului bolnav”, a adăugat acesta, care le-a mulțumit primarului Dominic Fritz și consilierului local Radu Țoancă pentru că „și-au amintit de dosarul uitat în vreun sertar”.
Al treilea titlu a fost acordat lui Nicolae Secoșan, de profesie economist, însă remarcat, în baza pasiunii sale pentru sport, drept comentator, având la activ peste 1.100 de transmisii, „Mă copleșesc emoțiile. Le mulțumesc celor care s-au gândit să îmi ofere această distincție. Mulțumesc timișorenilor și le urez toate cele bune”, a spus acesta.
Al patrulea titlu a fost acordat Smarandei Vultur. „Titlul ce se acordă azi e un caz emblematic”, a spus în laudatio, Vasile Popovici, în baza activității sale academice și civice. Primindu-și distincția, Smaranda Vultur a vorbit despre valori precum cele ale toleranței și solidarității. „Pentru mine, Timișoara înseamnă în primul rând cei care o locuiesc, cei care au făcut-o să fie ceea ce este astăzi, una în care valorile cu care ne mândrim au avut un efect asupra vieților lor. (…) Sunt mândră că pot să trăiesc într-un oraș în care fiecare poate să fie ceea ce vrea să fie, fără să îi aducă un prejudiciu”, a declarat aceasta.
