Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Timiş (CCIAT), Universitatea de Vest Timişoara (UVT), Institutul Intercultural Timişoara (IIT) şi Primăria Oraşului Kikinda (Serbia), în calitate de parteneri ai Proiectului ‘Patrimoniu viu – o resursă nelimitată pentru dezvoltarea turismului’, finanţat prin Programul de Cooperare Transfrontalieră IPA România – Republica Serbia, au anunţat încheierea etapei de înscriere pentru cursul de ghid turistic, oferit gratuit în cadrul proiectului.
Interesaţi de urmarea unor astfel de cursuri s-au arătat o gamă foarte diversă de solicitanţi, de la studenţi şi agenţii de turism, până la preoţi sau administraţii locale.
”În săptămânile care urmează vor fi organizate patru serii de cursuri de formare. Prima acţiune începe în perioada 26 februarie – 2 martie, când UVT va fi amfitrionul unei ‘şcoli de iarnă’ destinate studenţilor, elevilor şi tinerilor profesori din România şi Serbia, interesaţi de problemele patrimoniului cultural”, spune Corina Răceanu, coordonatorul proiectului.
În perioada 2 – 6 martie, Institutul Intercultural Timişoara va organiza la Buziaş cursul de ghizi în comunităţi, în acelaşi timp, CCIA Timiş organizând în aceeaşi locaţie cursul de ghizi pentru oraşe, axat pe variate tematici, de la geografia şi istoria locale până la folclor, cultură şi civilizaţie, comunicare interculturală şi probleme speciale specifice activităţii de ghid.
Cel de-al treilea calup de cursuri se va derula în perioada 9 – 13 martie, la Herculane, pentru a da un exemplu despre cum nu trebuie lăsat patrimoniul cultural să se degradeze. Organizat de IIT, cursul va fi unul de valorificare a patrimoniului cultural.
Selecţia dosarelor va lua în considerare încadrarea cursanţilor în grupul – ţintă al proiectului şi de modul în care aceştia propun să valorifice cunoştinţele şi informaţiile primite la curs în dezvoltarea comunităţilor din arealele studiate prin proiect: Recaş-Stanciova, Făget, Armeniş, Teregova, Dubova-Eşelniţa din România şi Kikinda-Uzdin din Serbia.
Conform proiectului, numărul de participanţi la cursul de ghid turistic cu titlu gratuit este de 24 de persoane, iar la finalul cursului se acordă certificate de participare. Proiectul ‘Patrimoniu viu – o resursă nelimitată pentru dezvoltarea turismului’ vizează valorizarea patrimoniului cultural şi natural ca resursă pentru turism în zona transfrontalieră, transformarea acestuia în produse turistice, dar şi conştientizarea oamenilor din comunităţile investigate prin proiect privind importanţa conservării şi promovării patrimoniului viu prin turism.
Potrivit unei cercetări ştiinţifice derulate anul trecut într-un proiect al UVT, Banatul istoric actual este o zonă dinamică, ce nu se limitează doar la păstrarea tradiţiilor străbunilor, ci este deschis şi la noul cotidian şi din această cauză nu se mai prea poate lăuda nici măcar cu o mâncare tradiţională specifică.
”Banatul actual nu este cel pe care îl prezintă specialiştii. Banatul actual este o regiune complicată, cu tradiţii, dar şi cu deschidere la nou, adesea un Banat trist. Este o regiune care funcţionează singură, se dezvoltă şi merge înainte fără a avea nevoie să fie împinsă de la spate. Trist. Unele zone au peisaje naturale foarte frumoase, altele au case cu arhitectură deosebită, tot felul de meşteşuguri. Am prins în timpul cercetării Rusaliile, Ispasul, rugi şi nunţi în teren, am văzut care sunt tradiţiile şi obiceiurile din Banatul istoric, şi nu sunt deloc puţine”, spunea la sfârşitul cercetării etnologul prof. univ. dr. Otilia Hedeşan, prorectorul UVT şi conducător al proiectului. Opt cercetători şi 33 de studenţi au bătut pas cu pas Banatul românesc şi pe cel sârbesc, descoperind comportamentul uman, tradiţiile, specificul culinar, manifestările comunităţilor, obiceiurile sau arhitectura rurală din zonele Făget, Herneacova (Timiş), Caransebeş, Băile Herculane (Caraş- Severin), Dubova (Mehedinţi), Kikinda, Zrenjanin (Vojvodina, Serbia), unde s-au făcut peste 23.000 de poze.
Otilia Hedeşan spune că tradiţiile, în adevăratul sens al cuvântului, se mai păstrează în localităţile izolate din Banatul de munte, unde noutăţile pătrund mai dificil, o astfel de situaţie fiind identificată în satul Uzdin din Serbia. ”Dacă te duci într-un restaurant din Timişoara şi vei cere să ţi se recomande gastronomia tradiţională, caracteristică zonei, probabil că în 90% dintre cazuri nu vei putea găsi această bucurie. Noi vrem să aducem gusturile şi mâncărurile tradiţionale bănăţene în aceste unităţi şi să fie valorificate”, a remarcat şi prof. Corina Răceanu, reprezentanta Institutului Intercultural în acest proiect.
Participarea Camerei de Comerţ în acest proiect se va materializa printr-o expoziţie care va prezenta valorile bănăţene şi va organiza cursul de ghizi care să poată ajuta la cunoaşterea mai bună a Banatului istoric. Proiectul se va finaliza în mai 2015.
