“România prinde rădăcini”
“România prinde rădăcini” este campania derulată de Realitatea TV, împreună cu partenerii săi. Acum a venit rândul judeţului Timiş să intre în această campanie în care se plantează copaci pentru a reface zonele împădurite ale României sau pentru a crea altele noi. Iniţiativa televiziunii Realitatea se desfăşoară cu susţinerea Petrom, a Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva şi a organizaţiei non-guvernamentale MaiMultVerde. Această iniţiativă este realizată în parteneriat cu consiliile locale şi judeţene din fiecare regiune. De această dată se vor planta puieţi pe o suprafaţă de peste cinci hectare, în judeţul Timiş, la Remetea Mică. “Timişul este al zecelea judeţ care intră în campania «România prinde rădăcini». În cinci ani vrem ca toate judeţele să intre”, a spus Mihai Tatulici, iniţiatorul acestei campanii. Arborii se vor planta cu ajutorul voluntarilor, aşa că oricine este binevenit pentru a planta copaci, În Remetea Mică, acţiunea de plantare va avea loc în 14 noiembrie. “Timişul este un judeţ în care pădurea reprezintă 11 la sută. Avem zona de câmpie, unde pădurile lipsesc cu desăvârşire, sunt sub 3 la sută. Timişul este în perioadă de secetă, sunt temperaturi mai ridicate decât în alte părţi. CJ Timiş este preocupat de mărirea suprafeţelor de pădure la nivel de judeţ. Vrem ca până în 2012, 600 de hectare să fie împădurite. Să dăm un impuls de voluntariat. La Uivar am făcut acea mobilizare a studenţilor, elevilor, a fost un început. Să conştientizăm populaţia din mediul rural în ceea ce priveşte importanţa perdelelor verzi. Mai avem două proiecte de împăduriri: la Săcălaz şi Ghizela. Nu suntem un judeţ în care s-au făcut multe defrişări”, a spus vicepreşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Adam Crăciunescu. Acţiunea va avea loc într-un perimetru de ameliorare în zona Remetea Mică. Se va încerca introducerea în circuit a unui teren degradat. Se vor planta puieţi de tei, arbuşti, cireşi şi alte specii. Se vor face gropi de 40 pe 40 de centimetri, unde se vor planta puieţii. Terenul este vălurit, aşa că vor trebui făcute lucrări pentru stabilizarea acestuia. De asemenea, se va folosi şi ceea ce mai există pe teren. Terenul nefiind folosit pentru agricultură a fost folosit ca izlaz, dar arbuştii au supravieţuit.
