Acasă Actualitate Podurile Timișoarei, un pericol pentru viețile trecătorilor, ignorat de reprezentanții primăriei

Podurile Timișoarei, un pericol pentru viețile trecătorilor, ignorat de reprezentanții primăriei

1153
DISTRIBUIȚI

Zece poduri, două pasaje și patru pasarele. Cu asta se laudă Timișoara astăzi. Majoritatea sunt însă expirate, cu perioada de garanție depășită, ce ar putea pune în pericol viețile trecătorilor.

Va prezentăm în continuare un articol exhaustiv despre podurile Timișoarei scris de jur. Alex-Mihai Dascălu, cel care și-a anunțat candidatura ca independent la Primăria Municipiului Timișoara pentru alegerile din 2020.

”Cel mai nou pod din oraș s-a făcut în anul 1978. Este vorba despre Podul Muncii, a cărui perioada de folosință a expirat de ceva vreme: calea de rulare este mâncată, balustrade ruginite și rupte, betonul fisurat, însă nicio măsură luată pentru reabilitarea lui!

Există și o legendă, cum că la Timișoara, podul metalic pentru pietoni din zona Iosefin ar fi fost proiectat de firma lui Gustave Eiffel sau chiar de vestitul inginer francez, însă istoricii spun că este doar un mit – la fel ca şi Dracula de la Bran, dacă ar fi inclus în circuitul turistic al orașului, cu siguranță ar atrage turiştii.

O parte din podurile și pasarelele din Timișoara au fost reparate și consolidate in perioada 1996 – 2007, însă majoritatea sunt ieșite din garanție. Ultimul reabilitat este pasajul din Calea Sagului, în care s-au investit 10 milioane de lei, bani luați din bugetul local.

Pasarelele, pasajele și podurile Timișoarei sunt trecute de vreme și aproape uitate de administrația orașului (Podul Dragalina și Eroilor au intrat în reabilitare anul trecut, însă într-un proces timid) . Toate aceste construcții sunt un pericol pentru siguranța timișorenilor.

Să ne amintim de Podul Decebal de la Băile Neptun, unde cineva cu multă carte tehnică din Primăria Municipiului Timișoara a luat decizia de a amplasa un semafor chiar la baza acestuia. Astfel, tramvaiele care se opresc pe pod, generează trepidații care afectează structura acestuia!

Ne mândrim cu zece poduri, două pasaje și patru pasarele pietonale! Dar ne mândrim degeaba, pentru că acestea s-ar putea prăbuși la un cutremur cât de mic. Așa cum s-ar întâmpla și cu clădirile istorice nereabilitate (săptămână trecută în Piața Victoriei, de la streașina unei clădiri nereabilitate s-a desprins o bucată de lemn ce a căzut pe un cărucior. Mare minune că nu s-a întâmplat o nenorocire). Este cunoscut faptul că Banatul este cea de-a doua zonă importantă seismică din România, după Vrancea, însă la noi nu se produc seisme puternice, ci doar de mică intensitate, la suprafață.

Suntem neglijenți însă și ne lăsăm comorile orașului în voia sorții. Avem poduri frumoase, care emană o istorie imperială!!! Da, imperială!!! Deși câteva au fost recondiționate, reconsolidate sau modificate în ton cu vremurile, podurile din capitala Banatului au un ”destin” strâns legat de perioada în care Mica Viena își modela arhitectura sub amprenta stilului baroc.

Podul Mihai Viteazul, Podul Dacilor, Podul Decebal, Podul Traian, Pasajul Calea Șagului, Podul Tinereții, Podul Eroilor, Podul Ștefan cel Mare, Podul Michelangelo, Podul Muncii, Pasajul Imaia, Podul Metalic, Pasarela de la străzile Gelu si Crizantemelor, Pasarela de la Parcul Copiilor, Pasarela între Cezar Boliac și str. Uzinei și Pasarela din Plopi, toate amintesc de istoria bogată a Timișoarei. S-au ținut și expoziții în care aceste poduri și pasaje au fost readuse în atenția timișorenilor. Este o ocazie unică pentru Timișoara ca aceste construcții deosebite să fie valorificate la adevărata valoare, prin iluminarea lor arhitecturală, alături de amplasarea unor statui reprezentative pentru oraș, care să plaseze Timișoara în topul orașelor vizitate de turiști.

Potrivit specialiștilor din Primăria Timișoara, patru poduri – Mihai Viteazul, Dacilor, Decebal şi Traian – au ieșit din garanție și au avut o durată de exploatare de 25 de ani, expirată și aceasta!

Pasajul din Calea Șagului a fost ultimul renovat, fiind inaugurat în 2010, însă finalizat abia în 2012. A avut o valabilitate până în 2017!!!

Podurile Tinereții, Eroilor și Ștefan cel Mare au expirat și ele și, în mod normal, nu ar mai fi putut exploatate. Experții Primăriei Timișoara au făcut în anul 2011 o expertiză pentru acestea, dar și pentru podurile Michelangelo, Muncii și Pasajul Imaia, care ar trebui consolidate. Suntem în 2019 și consolidarea nu a mai venit!

Mai rămâne Podul Metalic pietonal din zona Iosefin, care a depășit de mult perioada de exploatare, fiind construit în 1914, precum și cele patru pasarele peste Bega. Vorbim despre Pasarela între străzile Gelu și Crizantemelor, cea de la Parcul Copiilor, cea dintre străzile Cezar Boliac și Uzinei și despre cea care face legătura între Plopi și Ghiroda Nouă.

În anul 1997, la Timișoara a ajuns o scrisoare de la o firma austriacă, succesoare a firmei care construise un pod în Timișoara pe vremea războiului, în care ni se atrăgea atenția că expirau patru poduri ridicate de aceștia: Traian, Mihai Viteazul, Dacilor și Decebal, iar în perioada imediat următoare acestea au fost consolidate. În Primăria Municipiului Timișoara nu se știu prea multe despre poduri și, culmea, unele nici nu sunt intabulate. Pentru a fi înscrise în cartea funciară ar trebui să aibă și o valoare contabilă, pe care o au doar cinci dintre ele. Mihai Viteazul, Traian, Decebal, Dacilor, Michelangelo sunt singurele intabulate, fiind estimate la o valoare contabilă de 14,5 milioane de lei noi.

Edilul șef al Timișoarei a recunoscut în urmă cu mult timp că majoritatea podurilor, pasajelor și pasarelelor sunt expirate. ”Podurile Timișoarei sunt cu vechimi diferite, dar în orice caz considerabile. La o parte din ele durata de exploatare normată, așa cum i se spune, este expirată. Aici vorbim atât de poduri propriu-zise, cât și de pasarele. La multe s-au făcut expertize, se impun lucrări de consolidare, reparații capitale, dar deocamdată mai pot fi folosite. Mai sunt și pasarele, mai avem timp să trecem fără grijă peste ele. Sunt apoi destul de vechi deja, prin prisma duratei normate de exploatare, și poduri care au fost construite relativ recent”, a declarat primarul Nicolae Robu. Deci, recunoaștem că aceste construcții sunt expirate, iar utilizarea lor ar putea cauza o catastrofă, însă mai putem trece fără grijă peste ele.

Prin campania electorală se tot vorbea de construirea unor poduri noi, însă la Timișoara nici cele cu perioada de garanție expirată nu sunt luate în colimatorul specialiștilor din primărie! Până la urmă nu discutăm de promisiuni electorale, ci de responsabilitatea funcției de primar față de timișoreni!

Suntem în 2019, iar Timișoara se află cu 95% din poduri și pasarele expirate, fiind un pericol pentru populație! Toate promisiunile au fost până la urmă minciuni, minciuni care însă ar putea duce la catastrofe cu pierderi de vieți omenești!!!

Câteva cuvinte despre podurile Timișoarei:

Podul Mihai Viteazul

Podul Mihai Viteazul, care leagă străzile Dorobanților de Andrei Șaguna, a fost construit de nemti in anul 1909, renovat masiv in 1981 si reabilitat in 2006, dar tot a iesit din garantie. Acesta este cunoscut si ca ”Podul de la Turbina” sau ”Podul Morii”. Cele patru turnuri pe care le are au fost ornate cu basoreliefuri din piatra, care infatisau o figura feminina tinand stema Timisoarei, un morar cu sacul de faina, un tabacar si un nisipar care incarca o barca. Dupa reconstructie, basoreliefurile au fost mutate la capete.

Podul Eroilor

Podul Eroilor sau Podul Bem, asa cum era numit la inceput, de la strada Iancu Vacarescu, este considerat a fi primul pod metalic al Timisoarei, ridicat intre 1870 si 1871, pe culee de caramida. Mai este cunoscut ca si Podul de la Elba sau PUD-ul Pietei Iosefin. In anul 1927 se afla intr-o stare foarte degradata si a fost proprit printr-o constructie provizorie din lemn. A fost demolat in 1938 si inlocuit cu actuala constructie din beton armat format din opt grinzi.

Podul Decebal, o constructie giganta

Podul Decebal sau Podul Neptun intersecteaza Bulevardul Revolutiei cu strada 3 August. Inainte de saparea noului canal, in apropiere era un pod de lemn. La acea vreme, Podul Decebal a avut cea mai mare deschidere din lume, o constructie giganta din beton armat pe grinzi. A fost ridicat tot in anul 1909, tot de nemti, si refacut in 2007.

Podul Metalic Pietonal

Podul Metalic pietonal din zona Iosefin leaga strazile Ady Endre de Andrei Muresan a fost ridicat in 1914. Exista o legenda, cum ca acesta ar fi fost ridicat dupa planuri semnate de celebrul Gustave Eiffel sau de firma acestuia, insa istoricii spun ca nu ar fi adevarat. Dupa ani buni de la disparitia Ancorei de Aur, cativa monografi au inceput sa raspandeasca stirea ca Eiffel ar fi proiectat acest pod, insa potrivit inginerului Árpád Jancsó, ”podul a fost proiectat sa fie construit prin reutilizarea pieselor metalice ale fostului pod Hunyadi, fiind alocata suma de 70.000 de coroane”. A fost terminat in 1917, cu o inaltime mult prea mare insa pentru a fi utilizat de masini, asa ca a ramas pod pietonal. Ridicarea rampelor de acces pentru autoturisme ar fi dus la ”ingroparea” caselor din zona. Istoricul banatean Franz Engelmann a botezat acest pod ”Podul greselilor”, spunand putin ironic: ”daca Sibiul poate sa aiba Podul minciunilor, de ce nu poate sa aiba si Timisoara Podul Greselilor?”. In orice caz, nu exista dovezi clare care sa ateste faptul ca ”podul Eiffel” ar fi fost proiectat dupa vreo schita de-a celebrului inginer francez. Legenda ramane insa.

Podul Tineretii

Podul Tineretii de pe Bulevardul Mihai Viteazu este cunoscut si sub numele de Podul Mitropolit Saguna sau Podul Episcopal. A fost construit in 1913, pe locul unui pod de lemn ce functiona neintrerupt din 1718, ranforsat in 1898. Are patru balustrade pe care ar fi trebuit sa fie amplasate patru statui cu episcopi romano-catolici, dar, potrivit istoricilor timisoreni, mesterul, un strain care trebuia sa le faca, a luat banii si a plecat pentru ca izbucnise razboiul.

Podul Muncii

Podul Muncii sau Regal ori podul de la Autogara sau de la Fabrica de Tutun a fost ridicat in anul 1913, tot pe locul unui vechi pod de lemn ce fusese reparat initial in anul 1898. S-a folosit structura unui pod metalic din Fabric. A fost vopsit in 1923 si consolidat in 1936 si in 1968. Constructia actuala dateaza din 1978.

Pasajul din Calea Sagului a ”inghitit” la reabilitarea din anii trecuti, din bani publici, 10 milioane de lei. Potrivit informatiilor furnizate de Primaria Timisoara, constructia initiala a avut loc in 1974, cu o durata de exploatare de 25 de ani. Podul expirase, asa ca reprezentantii Primariei Timisoara l-au consolidat si i-au marit perioada de garantie pana in 2017. Reconstructia lui a durat patru ani, insa astazi este si el iesit din garantie!

Podul Dacilor din Badea Cartan sau Piata de Fan a fost construit odata cu saparea albiei noi a canalului Bega, terminat in anul 1908. Podul din beton armat avea o deschidere de 30 de metri si o lungime de 48. Pe el treceau doua linii de tramvai pe care circulau si vagoane de cale ferata, de la uzinele din Fabric spre gara si retur. A fost refacut in 1989 si reabilitat in 2006.

Podul Traian

Podul Traian sau Podul Huniade, cunoscut mai mult de timisoreni drept Podul de la Maria, a aparut cand podul de lemn din zona a fost inlocuit cu unul metalic, in jurul anului 1871, consolidat mai apoi cu ocazia electrificarii tramvaiului, in 1889, de catre Societatea austro-ungara de cai ferate si de Fabrica de poduri din Resita. A fost demontat in 1913 si transportat in aval pentru a fi repus intre strazile Muresanu si Ady Endre, numit acolo Podul metalic pentru pietoni. Constructia noua a fost gata in 1917, fara turnurile si galeriile care il caracterizau.

Podul Stefan cel Mare de langa ITM, pe strada Gen. Dragalina, numit si podul de la Gara a fost ridicat tot pe locul unui vechi pod de lemn, fiind inlocuit in 1891 cu unul de fier proiectat de inginerul Robert Toth. Initial, avea cinci arce, la care s-au mai adaugat inca doua, in anul 1900. Era intr-o stare deprorabila, asa ca in 1939 a fost inchis circulatiei. Potrivit istoricilor, a fost primul pod rutier din otel turnat din sud-estul Europei deschis circulatiei publice, fiind reconstruit din beton armat in 1957. Exista o legenda cum ca Podul Ancora de Aur, caci asa i se mai spunea, fiind considerat cel mai frumos din Timisoara, ar fi fost construit de celebrul Gustave Eiffel, insa istoricii neaga vehement.

Podul Michelangelo

Podul Michelangelo a fost ridicat in anul 1970, odata cu sistematizarea orasului. Despre el se stie ca are cea mai mare latime, dar si ca este cel mai coborat spre nivelul apei. In anii ’40, in locul lui era o pasarela de lemn, iar in 1964 s-a construit una noua pentru studentii care mergeau la facultate. Este singurul pod in termen de valabilitate.

Dragi timișoreni, în perioada 2012-2019, reprezentanții municipalității ne-au aratat neputința în îndeplinirea promisiunilor și în adoptarea unor politici de dezvoltare a Timișoarei, astfel că orașul nostru are nevoie de o schimbare. Această schimbare trebuie dorită de fiecare dintre dumneavoastră, pentru ca începând cu vara anului 2020.”

Comentarii

comentarii