Gheorghe Ciuhandu, primarul Timişoarei, indică degetul acuzator către Guvernul Boc, arătându-l drept vinovat pentru faptul că Timişoara nu a accesat mai multe fonduri europene. Răspunsurile date cu întârziere sau neformulate niciodată de către guvern întârzie, de luni bune, proiecte care ar aduce milioane de euro din fonduri europene către Timişoara, spune Ciuhandu.
„Primăria Municipiului Timişoara are depuse numeroase proiecte la care, de la nivelul Ministerului Dezvoltării Regionale, sau nu există niciun răspuns, sau există răspunsuri mult întârziate. Durata maximă legală de verificare administrativă şi de eligibilitate a proiectului este de 25 de zile, iar durata maximă legală de evaluare tehnică şi financiară a proiectului este de 35 de zile (deci durata totală de aprobare a unui proiect nu poate să depăşească 60 de zile)”, spune primarul Timişoarei, dând exemple concrete de proiecte pentru care încă se aşteaptă răspuns sau acesta a venit cu mare întârziere. „Deşi dorinţa de a accesa fonduri europene există, deşi se lucrează la numeroase proiecte, fondurile par a fi inaccesibile din cauza încetinelii cu care lucrurile se mişcă la nivelul Guvernului României. Nu vrem să ne gândim că ne confruntăm cu această situaţie doar la nivelul municipiului Timişoara, lucru care ar însemna că de la guvern există o problemă vizavi de oraşul nostru, iar acceptarea proiectelor pentru finanţare se face strict pe criterii politice”, mai spune Ciuhandu.
Răspunsuri venite cu mare întârziere
Spre exemplu, în cazul proiectului pentru reabilitarea Spitalului de Boli Infecţioase Timişoara, a cărui valoare este de 3,8 milioane de lei, răspunsul a venit în aprilie 2010, după ce fusese depus spre finanţare în 8 mai. În prezent, se aşteaptă semnarea contractului de finanţare.
Proiectul privind reabilitarea Clinicii de Chirurgie Cranio-Maxilo-Facială de la Municipal, cu o valoare de 3,1 milioane de lei, a fost depus spre finanţare în 11 august 2009, fiind acceptat în 12 mai 2010. Acum, încă se aşteaptă răspunsul privind evaluarea proiectului tehnic.
Pentru proiectul privind reabilitarea Corso-ului Timişoarei, cu o valoare de 45,3 milioane de lei, documentaţia a fost depusă în 10 august 2009, răspunsul venind în 4 mai 2010. Mai mult, pe lângă întârzierea cu care a fost trimis, răspunsul a fost unul negativ, una din motivaţii fiind că proiectul nu ar reprezenta o chestiune de importanţă regională. Asta în condiţiile în care Balconul şi Piaţa Operei rămân unele dintre cele mai importante obiective vizitate de turiştii străini care calcă în Timişoara. Răspunsul a fost contestat în 5 mai, termenul legal pentru trimiterea răspunsului la contestaţie fiind 6 iunie. Răspunsul nu a fost primit nici până în ziua de azi.
Şi în cazul reabilitării unor licee din Timişoara – Lenau, Calderon, Colegiul Bănăţean şi CD Loga, documentaţiile sunt depuse de mai multe de 60 de zile, răspunsul lăsându-se aşteptat.
Singurii vinovaţi?
În timp ce primarul acuză guvernul de „delăsare”, există voci care susţin că nici la nivel local, lucrurile nu se mişcă tocmai cum ar trebui la capitolul accesări fonduri europene. Asta pentru că există situaţii în care proiectele ar fi întocmite greşit sau termenele de depunere a documentaţiei necesare nu ar fi respectate. Ceea ce este cert este că Timişoara, dintr-un motiv sau altul, nu se poate mândri că este un exemplu în accesarea de fonduri europene. (Andrei BOGDAN)
