La Universitatea de Vest Timişoara (UVT) a fost semnată, sâmbătă, rezoluţia Consorţiului Universitaria, în care notele esenţiale care se disting sunt calitatea, continuitatea şi predictibilitatea învăţământului superior românesc în perspectiva unei dezvoltări coerente, norme care ar trebui acceptate de toate guvernele, indiferent de culoarea politică.
„După 25 de ani de schimbări permanente în învăţământul românesc, în care mai mult de 20 de miniştri ai Educaţiei şi Cercetării au abordat în mod diferit politica învăţământului superior şi a cercetării ştiinţifice, Consorţiul Universitaria consideră că este necesară o perspectivă coerentă asupra dezvoltării acestui domeniu esenţial pentru progresul societăţii. Observând incoerenţa şi impredictibilitatea sistemului de învăţământ superior prin abordări top-down, Consorţiul propune o coordonare de tip bottom-up, care să reflecte evoluţiile înregistrate deja în universităţi. Propunerile incluse în Rezoluţia de faţă ar trebui acceptate de orice guvern, pentru a asigura continuitate, stabilitate şi predictibilitate în dezvoltarea Învăţământului superior din România”, a declarat prof. univ. dr. Marilen Pirtea, rectorul UVT.
Rezoluţia a fost semnată de prof. univ. dr. Mircea Dumitru (Universitatea Bucureşti), prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop (Universitatea Babeş-Bolyai), prof. univ. dr. Vasile Işan (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza, Iaşi), prof. univ. dr. Pavel Năstase (Academia de Studii Economice) şi prof. univ. dr. Marilen Pirtea (UVT).
Cei prezenţi au subliniat faptul că este imperativă ideea unui nou pact pentru Educaţie (pentru perioada 2015-2020), care să reia şi să extindă liniile de acţiune enunţate în pactul precedent, care a fost semnat în 2008.
„Fiecare sistem social, implicit sistemul educaţional, necesită experimente şi inovaţii în scopul identificării celor mai bune soluţii. Însă, la un moment dat, acestea trebuie consolidate astfel încât stabilitatea, coerenţa şi continuitatea să le ofere actorilor implicaţi posibilitatea deciziilor raţionale. Fără continuitate şi coerenţă, fără proiecţii pe termen mediu şi lung, învăţământul superior şi cercetarea românească nu vor reuşi să-şi redobândească prestigiul social, recunoaşterea academică internaţională şi încrederea publică”, a adăugat Pirtea.
Consorţiul Universitaria are legitimitatea să exprime o poziţie avizată privind starea şi evoluţia învăţământului superior şi a cercetării, să ofere o radiografie completă şi corectă, să genereze schimbările adecvate, indiferent de partidele politice aflate la guvernare.
Pe parcursul întâlnirii s-a punctat faptul că producţia ştiinţifică a celor cinci universităţi semnatare ale Rezoluţiei de la Timişoara reprezintă 34% din numărul total al articolelor prezente în Scopus în ultimii doi ani, respectiv 44% din articolele din România prezente în ISI Web of Science şi că pregătesc un număr de peste 125.000 de studenţi, reprezentând 28% din totalul studenţilor înmatriculaţi în învăţământ superior public.
„În ceea ce priveşte recunoaşterea şi prestigiul internaţional, singurele instituţii de învăţământ superior din România prezente constant în diferitele clasificări şi ierarhizări care atestă acest lucru sunt universităţile din Consorţiul Universitaria (Quacquarelli Symonds, Shanghai, The Times Higher Education, Best Global Universities, URAP, REPEC, Thompson Reuters University, Webometrics). Propunerile noastre sunt fundamentate pe analizele efectuate în ultimii ani de specialişti în teoria şi politica învăţământului superior, recunoscuţi pe plan internaţional”, a afirmat Pirtea.
Potrivit rectorilor prezenţi la Timişoara, analizele relevă o serie de probleme structurale şi funcţionale ale învăţământului superior şi cercetării, remarcându-se subfinanţarea cronică a învăţământului superior şi reducerea finanţării pe baza criteriilor de performanţă, absenţa unei clasificări şi ierarhizări actualizate ale instituţiilor de învăţământ superior şi a programelor de studii, dar şi absenţa stimulentelor pentru excelenţă academică şi îmbunătăţirea performanţelor instituţiilor de învăţământ superior (angajabilitate, cercetare, formarea de cetăţeni activi şi implicaţi).
Consorţiul Universitaria a mai semnalat inexistenţa unor opţiuni de angajare şi competitive cu mediul privat, ceea ce creează dificultăţi insurmontabile pentru recrutarea personalului didactic şi de cercetare în domeniul matematicii şi al ştiinţelor naturii, ratele mari de abandon din învăţământul preuniversitar şi universitar, declinul constant al numărului de studenţi, atât din cauze demografice, cât şi din cauza mediului instituţional şi economic general, acest fenomen negativ nefiind compensat prin creşterea calităţii educaţiei şi cercetării universitare.
Potrivit universitarilor prezenţi la UVT, învăţământul superior şi cercetarea ştiinţifică pot avea un rol decisiv în dezvoltarea economico-socială a ţării, prin reconstrucţia instituţională, diferenţierea universităţilor, promovarea excelenţei individuale, stimularea performanţelor academice şi întărirea principiilor fundamentale ale autonomiei instituţionale şi competiţiei efective a ideilor şi au propus un set de 10 linii directoare.
Pe primul loc se află alocarea unui minim de 6% din PIB pentru Educaţie, urmat de evaluarea şi clasificarea universităţilor printr-un program internaţional, neutru din punct de vedere politic şi nesusceptibil de influenţe şi presiuni sociale; restructurarea finanţării publice a învăţământului superior în sensul echilibrării criteriilor sociale (accesul liber şi neîngrădit al celor care îndeplinesc standardele minimale de admitere) cu criterii de performanţă academică; adoptarea cadrului de finanţare multianuală a învăţământului superior şi a cercetării din România; adoptarea principiului de finanţare publică obligatorie a cercetării ştiinţifice cu minim 1% din PIB; descentralizarea administrativă şi responsabilizarea structurilor executive şi academice din instituţiile de învăţământ superior; iniţierea şi consolidarea programului intitulat „Iniţiativa de Excelenţă Academică”, în scopul dezvoltării unor universităţi româneşti competitive internaţional (pentru perioadele 2016-2020, 2021-2025); reconstrucţia instituţională a învăţământului superior şi cercetării ştiinţifice româneşti prin elaborarea şi adoptarea unei legi simple, flexibile, cuprinzătoare şi coerente; participarea şi consultarea studenţilor în procesul de luare a deciziilor la toate nivelurile; adoptarea unui cadru legal privind salarizarea cercetărilor ştiinţifici din universităţi, similar celui din Academia Română şi institutele naţionale de cercetare.
Acasă Actualitate Rezoluţia Consorţiului Universitaria de la Timişoara ar trebui acceptate de toate guvernele,...
