Barajul de la Șura Ortacilor a devenit Loch Ness –ul cărășean
În fiecare vară, lacul de acumulare Secu din apropierea Reșiței – acumularea de apă care face parte din salba hidrotehnică a fostei UDR, alături de Grebla, Breazova, Văliug și Trei Ape – cunoscută popular sub numele de Șura Ortacilor – își ia un întunecat tribut: câte unul sau mai mulți înecați. Copii, adolescenți dar și oameni în floarea vârstei, se lasă amăgiți de aparentul calm al apei, plonjând, încălziți, în unda răcoroasă dar adâncă și plină de pericole. Aparenta liniște și rusticitate a acestui lac antropic, realizat în anul 1963 pe râul Bârzava, în amonte de Reșița (10 km), pentru alimentarea cu apă a orașului, pe o suprafață de 105 hectare, ascunde însă ruinele unui cătun acoperit de ape între 1962 și 1963 dar și bușteni sau vegetație, nevăzute la suprafață însă letale în adânc. Lacul Secu se îmbracă în doliu în fiecare an, de multe ori scafandrii căutând fără succes cadavrele înghițite de apa întunecată. Așa se întâmplă și acum. Duminică, un reșițean, Nicolae Riesza de 50 de ani, a plecat la scăldat cu mai mulți amici. Poliţiştii au fost sesizaţi că omul a intrat de mai multe ori în apă și, la un moment dat, nu a mai revenit. Însoțitorii săi, care au anunțat poliția și ISU, sunt de părere că s-ar putea să se fi înecat, pentru că amicul lor pur și simplu a dispărut.
Nicolae Riesza este doar ultimul dintr-un lung șir de victime ale acestui lac de acumulare foarte popular printre reșițeni și nu numai. Chiar dacă în prezent condițiile pentru a practica turismul, fie el și de weekend sunt total improprii, din cauza unui lung proces de proprietate asupra terenului, sute de oameni iau cu asalt, mai ales la sfârșit de săptămână, Șura. Cu toate avertismentele autorităților și cu toate tragediile anuale, oamenii continuă să se aventureze în apa barajului de acumulare.
Lacul ascunde multe secrete, susțin cei ce observă cu atenție fenomenul. În anii *90, în urma unei inundații, în aval de baraj, pe pârâul care deversează apa lacului, câțiva reșițeni din cartierul Lend au prins un somn gigant, care, susțineau ei atunci, avea peste 100 de kilograme. Alții spun că în vechiul cătun, ale cărui ruine au fost vizibile în anii 1999 – 2000, atunci când apa a scăzut foarte mult, s-ar fi aflat și o biserică. Turla acesteia s-ar vedea în unele nopți anume, povestesc cei pasionați de paranormal, și asupra lacului s-ar fi abătut un blestem, în urma inundării așezării. Așa se explică de ce în fiecare vară apele își iau tribut omenesc. Lacul Secu mai e celebru și pentru faptul că în timpul lui Ceaușescu, naivi din Moldova sau din alte zone ale țării, care voiau să treacă Dunărea la sârbi, erau aduși aici de călăuze, noaptea și trecuți apa dintr-o parte în alta. Călăuzele dispăreau iar aventurierii rămâneau și mofluzi și cu banii luați, când se pomeneau ulterior că au rămas în România. Din păcate, însă, el și-a cucerit o tristă faimă: aceea de înghițitor de vieți omenești.
