Mănăstirea Timișeni, mărturie de viață monahală în Banat. În anul 1944, mitropolitul Vasile Lazarescu a hotărât reînfiinţarea a trei vetre monahale, vremelnic desfiinţate de stăpânirile potrivnice neamului şi credinţei poporului român creştin ortodox, aflate în cuprinsul Eparhiei Timişorii.
Astfel că, prin hotărârea Consiliului Eparhial, au fost redeschise mănăstirile de la Lipova, Partoş şi Cebza, vetre călugăreşti cu rezonanţă în conştiinţa bisericească şi spirituală a ortodocşilor bănăţeni. Registrele cu procesele verbale ale Mănăstirii de la Partoş – Timişeni, evidenţiază faptul că în primii ani de existenţa a aşezământului monahal de la Timişeni acesta a avut statutul de metoc al Partoșului.
În scurt timp însă acesta şi-a dobândit statutul de sine stătător, îndeosebi din pricina faptului că Mănăstirea de la Partoş se află în mijlocul satului, neavând spaţiile corespunzătoare pentru adăpostirea personalului monahal mai numeros. Inițial, la Timișeni se afla numai o clădire, cantonul silvic, cu 6 camere, hol și pivniță. Două dintre camere au fost transformate în capelă, unde s-au oficiat serviciile divine până în anul 1972, când s-a târnosit noua biserică mănăstirească de către mitropolitul Nicolae Corneanu.
Mănăstirea Timişeni a avut o dezvoltare impresionantă încă din primii ani de existenţă, chiar şi ca metoc al Partosului. Pentru buna şi corespunzătoarea funcţionare a aşezământului s-au ridicat în anul 1946 o clădire cu 18 încăperi pentru chilii şi ateliere, în 1947, o altă clădire ce adăpostea trapeza şi bucătăria, iar în 1950 alte clădiri pentru trebuinţele gospodăreşti.
De asemenea, s-au primit spre folosinţă şi 2 hectare de teren, unde s-a amenajat grădina. Toate aceste eforturi de ctitorire s-au datorat inclusiv arhimandritului Iustinian Dalea (1914-1998), exarhul mănăstirilor din Eparhia Timişoarei, care a coordonat dezvoltarea atât patrimonială, precum şi cea spirituală a metocului de la Timişeni – Șag.
În prezent, obștea mănăstirii numără 45 de viețuitoare care mențin și duc mai departe flacăra credinței ortodoxe în partea de Vest a țării.
În prezența ÎPS Ioan, și-a cinstit ocrotitorul spiritual
În prezența ÎPS Ioan, mănăstirea Timișeni-Șag și-a cinstit, prin rugăciune, ocrotitorul spiritual, la sărbătoarea Tăierii Capului Sfântului Proroc Ioan Botezătorul, în 29 august.
La finalul slujbei, Înaltpreasfinția Sa a rostit un cuvânt de învățătură despre viața Sf. Ioan Botezătorul, „cel mai mare om născut din femeie”. De asemenea, Ierarhul a subliniat că Irod Antipa își scrisese numele în istoria poporului Israel, însă, cu vărsarea sângelui Sfântului Ioan Botezătorul, și-a șters numele din cartea vieții.
La acest moment duhovnicesc au luat parte sute de credincioși din întreg Banatul, care au fost primiți cum se cuvine de către obștea mănăstirii condusă de stavrofora Casiana Șimon, stareța vetrei monahale.
Programul liturgic a debutat încă din ajunul sărbătorii, cu oficierea Vecerniei Mari, unită cu Litia, de către arhim. Simeon Stana, exarhul mănăstirilor din eparhie, pr. Ionel Popescu, vicar eparhial, pr. ing. Timotei Anișorac, consilier eparhial, pr. protopop Zaharia Pereș, Protopopiatul Timișoara I, pr. lect. univ. Marius Florescu, Facultatea de Teologie din Timișoara, precum și de alți clerici slujitori. În continuare s-a slujit Sfânta Taină a Maslului, Utrenia, Ceasurile și Sfânta Liturghie. În ziua praznicului, dis de dimineață, s-a oficiat Slujba Aghiasmei Mici și Taina Sfântului Maslu.
Serviciul religios din ziua hramului a fost încununat cu săvârșirea Sfintei Liturghii de către Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, Arhiepiscopul Timișoarei și Mitropolitul Banatului, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi.
