Joi, 27 iunie 2019, la ora 19.00, va avea loc ultimul concert al stagiunii 2018-2019, la Filarmonica Banatul Timișoara. Maestrul Gheorghe Costin, dirijorul concertului, ne propune spre audiţie cele două Suite pentru orchestră „Peer Gynt” de Edvard Grieg şi Concertul pentru pian şi orchestră nr. 2 în sol minor op. 16 de Serghei Prokofiev.
Concert-maestru Mircea Tătaru a explicat:
După primirea unei scrisori de la scriitorul norvegian Henrik Ibsen, care-i propunea să scrie muzica la drama sa „Peer Gynt”, Grieg s-a apucat entuziast să compună muzica la lucrarea care va deveni apogeul activităţii sale creatoare.
Dacă poemul lui Ibsen este o satiră necruţătoare îndreptată împotriva părţilor slabe ale firii norvegienilor, prin întruchiparea aventurilor lui Peer Gynt, Grieg, din contră, a considerat că muzica sa trebuie să dezvăluie părţile luminoase, pozitive ale sufletului omenesc.
Datorită muzicii lui Grieg, se poate spune că drama lui Ibsen a început să atragă atenţia publicului. Pentru că drama lui Ibsen se baza pe un basm popular norvegian, Grieg a folosit din plin unele caracteristici ale folclorului norvegian în temele sale.
Pentru că întâmpina greutăţi în prezentarea dramei în străinătate, Grieg a selecţionat 8 din cele 23 de scene muzicale şi le-a publicat în două suite, pe care le vom asculta.
Prima se compune din Imagini de dimineaţă, Moartea Aasei, Dansul Anitrei şi În palatul regelui munţilor. Suita a doua se compune din Răpirea şi tânguirile lui Ingrid, Dans arab, Reîntoarcerea lui Peer Gynt şi Cântecul lui Solveig.
Muzica lui Grieg a avut întotdeauna mare succes la publicul din întreaga lume şi aceasta datorită unui romantism bazat pe latura substratului folcloric norvegian, pe un optimism viguros, şi claritate — ca expresie a sincerităţii şi spontaneităţii sale.
Prokofiev era încă student la conservator când a terminat al doilea concert pentru pian, la un an după realizarea primului concert.
Numărul de opus este 16, deci compusese 15 lucrări înainte.
Ascultând acest formidabil concert ne putem da seama de forţa creatoare a acelui tânăr şi de potenţialul său extraordinar la acea vârstă.
Promisiunile s-au transformat în realitate având în vedere ansamblul creaţiei lui Prokofiev. Concertul a fost prezentat în primă audiţie în 1913, cu Prokofiev în calitate de solist. După 1918, partitura generală a fost distrusă într-un incendiu.
Prokofiev a refăcut concertul în 1923, operând mai multe modificări, practic o revizuire destul de substanţială.
Concertul are patru părţi, mai puţin obişnuit pentru o lucrare concertantă şi se găseşte sub semnul căutărilor îndrăzneţe ale tânărului compozitor.
Ne gândim la numărul de părţi, cadenţele destul de întinse, limbajul muzical deosebit de expresiv, fantezia debordantă, inventivitatea ritmică şi armonică. Concertul are şi caracteristica generală a muzicii lui Prokofiev: sinceritatea, simplitatea şi înaltul profesionalism. Solistul concertului va fi pianistul Josu de Solaun – a explicat Mircea Tătaru.
