Acasă Actualitate Unirea Principatelor Române 1859 -2020 – 161 ani!

Unirea Principatelor Române 1859 -2020 – 161 ani!

685
DISTRIBUIȚI

Unirea Principatelor Române – Moldova și Țara Românească, din ziua de 24 ianuarie 1859  – a fost actul politic fundamental prin care s-au pus bazele constituirii statului național român.

În 2020 se împlinesc 161 ani de la marea unire.

Deputații aleși pentru Adunarea Electivă a Țării Românești în 1859, în ședința Adunării din 24 ianuarie 1859, au votat, în unanimitate (64 de voturi, 2 deputați au lipsit), alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca Domn al Țării Românești.

În anii care au urmat evenimentelor din 1848, revoluționarii aflați în exil au întreprins o serie de acțiuni prin care au promovat unirea românilor în fața comunității internaționale, în special în spațiul vorbitorilor de limbă franceză.

Au fost trimise memorii împăratului Napoleon al III-lea Franței și prim-ministrului britanic Palmerston și au fost publicate o serie de reviste: România viitoare (Paris, 1850), Junimea română (Paris, 1851), Republica Română (1851/1853, Paris/Bruxelles). După 1853, o parte a revoluționarilor s-au întors în țară și s-au înscris în formațiunea politică Partida Națională și au înființat “Comitetele Unirii” în Moldova și Țara Românească.

Ideile și le-au făcut cunoscute prin publicațiile ieșene România literară, Steaua Dunării și Românul, apărut la București.

Circulația ideilor despre unire în spațiul românesc și-a dovedit utilitatea după sfârșitul Războiului Crimeii (1853-1856), când Marile Puteri au dorit să stabilească un echilibru între Rusia și Imperiul Otoman, prin amplasarea unui stat tampon între cele două imperii.

Războiul a încetat după semnarea Tratatului de la Paris (30 martie 1856). Acesta stipula, printre altele, la articolul 24, organizarea unei consultări a populației cu privire la unirea principatelor, iar la articolul 26 se menționa înființarea armatei naționale pentru a menține ordinea și a apăra frontierele.

În perioada următoare au fost convocate adunările ad-hoc, forurile în care locuitorii principatelor erau consultați. Rezultatul consultării a fost favorabil unirii.

Deși Unirea Principatelor Române a fost înfăptuită și a respectat Convenția de la Paris (documentul nu stipula explicit interzicerea alegerii aceluiași domn în ambele principate), recunoașterea ei internațională s-a lăsat așteptată.

În 24 noiembrie 1861, Turcia, ca putere suzerană, a recunoscut unirea principatelor, dar doar pe timpul domniei lui Cuza.

În 22 ianuarie 1862, România formează un guvern unic, condus de Barbu Catargiu, iar în 24 ianuarie 1862, un Parlament unic.

Comentarii

comentarii