În data de 29 februarie, se marchează în Timișoara și la nivelul întregii țări, o dată pe an, Ziua Bolilor Rare. Manifestarea aduce în atenția publicului subiectul bolilor orfane.
Această zi este dedicată atragerii atenției asupra nevoilor celor afectați de bolile rare și asupra provocărilor deosebite cu care se confruntă cercetarea și dezvoltarea de terapii.
Bolile rare se află de mult timp în umbra bolilor comune în ceea ce privește cercetarea și dezvoltarea de medicamente și terapii eficiente. Din fericire, progresele înregistrate în înțelegerea biologiei bolilor rare, împreună cu schimbarea continuă a mentalității, conduc la dezvoltarea unor tratamente care ar putea face o diferență în viața persoanelor afectate de boli rare. Un exemplu este fibroza chistică (FC).
Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie “Dr. Victor Babeș” Timișoara este singurul centru de expertiză pentru bolile pulmonare rare din România, managementul pacienților realizandu-se la nivelul Compartimentului de Boli Rare din Secția Clinică de Pneumologie, Compartimentului de Recuperare Medicală Respiratorie și a cabinetelor din Ambulatoriul Integrat al unitații sanitare.
“Spitalul nostru oferă pacienților acces la echipe multidisciplinare cu experienţǎ pentru o serie de afecțiuni pulmonare rare și complexe care includ fibroză pulmonară idiopatică, sarcoidoză, fibroză chisticǎ, hipertensiunea pulmonară idiopaticǎ, vasculitele pulmonare sau deficitul de alfa-1 antitripsină”, spune asist. univ. dr. Daniel Trăilă, medic primar pneumolog, Clinica II Pneumologie, Spitalul de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie Doctor Victor Babeș Timișoara.
Bolile rare – mai frecvente decât am putea crede
De fapt, bolile rare sau orfane nu sunt atât de neglijabile pe cât ar putea părea la prima vedere. În total, numărul bolilor rare este estimat în prezent la peste 10.000, iar pacienții cu boli rare sunt considerați de medici a reprezenta până la 10% din populația generală. Cei afectați sunt afectați nu numai de boala în sine, ci și de raritatea acesteia, deoarece bolile rare ar putea însemna că medicii pot avea puțină sau nicio experiență în tratarea lor.
La urma urmei, este nevoie adesea de foarte mult timp și de nenumărate vizite la o gamă largă de medici pentru a primi un diagnostic, a găsi specialistul potrivit și o terapie. Timpul mediu necesar pentru ca pacienții cu boli rare să primească un diagnostic precis este de aproximativ 4,8 ani.
Cu toate acestea, bolile orfane afectează un număr semnificativ de persoane, aproximativ 400 de milioane la nivel mondial. Și prezintă provocări unice pentru pacienți, familii și sisteme de sănătate. Există diverse boli rare într-o gamă largă de domenii de boli. Un accent major este pus pe bolile genetice rare, deoarece se estimează că 80% dintre bolile orfane au o origine genetică.
Deoarece bolile ereditare devin de obicei evidente la o vârstă fragedă, adesea copiii sunt cei care prezintă primele simptome. Cei afectați de o boală rară, adesea ereditară, tind să sufere de o povară mare a bolii, iar multe dintre aceste afecțiuni sunt, de asemenea, asociate cu o speranță de viață redusă.
Exemple relativ bine cunoscute de boli orfane sunt scleroza multiplă, boala celulelor secerătoare, distrofia musculară Duchenne, atrofia musculară spinală, hemofilia, deficitul de alfa-1 antitripsină și fibroza chistică.
Fibroza chistică și opțiunile de tratament
Un exemplu de boală rară destul de frecventă este fibroza chistică (FC), care afectează peste 160.000 de persoane din întreaga lume. FC este o boală cronică, progresivă și multisistemică, care duce la moarte prematură.
Este cauzată de mutații în gena CFTR (așa-numita genă a regulatorului de conductanță transmembranară a fibrozei chistice), care codifică proteina CFTR, care acționează ca un canal ionic în membrana celulelor epiteliale. Să trăiești cu fibroza chistică este o provocare dificilă pentru cei afectați.
Persoanele cu fibroză chistică se confruntă cu afectarea progresivă a numeroase organe, ceea ce duce la o povară severă a simptomelor, complicații frecvente și, în cele din urmă, la mortalitate prematură. Cauza bolii, lipsa sau funcționarea defectuoasă a proteinei CFTR, duce la acumularea de mucus gros și lipicios în plămâni (și în alte organe), ceea ce, în timp, duce la infecții pulmonare cronice și la insuficiență respiratorie progresivă.
De asemenea, FC afectează funcția pancreatică, ceea ce duce la deficiențe nutritive, creștere slabă și alte comorbidități și complicații legate de FC. Familiile copiilor cu FC se luptă cu incertitudinea, durerea, izolarea socială, discordia familială, problemele de sănătate mintală și dificultățile economice. În prezent, nu există un tratament pentru FC, dar intervenția timpurie este crucială pentru a ajuta la încetinirea progresiei bolii și pentru a preveni alte daune.
Pentru cele mai frecvente mutații ale genei CFTR, este disponibilă o terapie pentru a trata în mod specific defectul proteic care stă la baza FC. Introducerea acestor medicamente, așa-numitele modulatoare CFTR, a schimbat viața celor afectați. De când acestea au devenit disponibile, speranța de viață cu FC a crescut, iar multe afecțiuni ale organelor ar putea fi prevenite prin tratament în copilăria timpurie.
Pentru a permite un diagnostic și o terapie cât mai precoce, fibroza chistică a fost inclusă, de asemenea, în screeningul nou-născuților în multe țări. Exemplul fibrozei chistice dezvăluie modul în care o terapie eficientă pentru o boală rară poate schimba în mod fundamental viața celor afectați.
Medicamente orfane: Cum se pot dezvolta terapii pentru bolile rare
Transformarea unei științe inovatoare într-un nou medicament pentru o boală rară este o provocare. Medicamentele pentru bolile rare sunt supuse aceluiași proces riguros de evaluare științifică ca orice alt medicament experimental.
În general, dezvoltarea unui nou medicament și obținerea aprobării de comercializare a acestuia durează de obicei între 10 și 15 ani și necesită un buget foarte important. Din cauza complexității sale, descoperirea și dezvoltarea medicamentelor sunt recunoscute pe scară largă ca fiind un efort și o provocare majoră pentru industria biomedicală.
Pentru majoritatea bolilor rare, știința este, din păcate, încă departe de a înțelege cauza bolii. Acesta este motivul pentru care extinderea cercetării fundamentale în domeniul bolilor rare este atât de importantă. Cunoașterea proceselor bolii este doar începutul pe drumul către un medicament orfan eficient și sigur. După descoperirea genei CFTR în 1989, de exemplu, a fost nevoie de mai mult de două decenii de cercetare intensivă înainte de a fi disponibil un tratament care să trateze cauza bolii – nu doar simptomele, ci și defectele proteice cauzate de mutația genetică.
În 2012, a fost autorizat primul modulator CFTR, care îmbunătățește funcția unor proteine CFTR defecte. În ciuda acestui mare succes, cercetarea în domeniul fibrozei chistice a continuat și a fost nevoie de dezvoltarea altor modulatori CFTR pentru a trata tot mai multe mutații CFTR care cauzează fibroza chistică.
Acest lucru arată că, odată ce cunoștințele de bază sunt disponibile, trebuie derivate din acestea abordări terapeutice adecvate, trebuie identificate și testate substanțele active și formele de aplicare. Aceasta este o călătorie lungă, plină de incertitudini, care durează în medie 10 ani.
Aceasta dă speranțe că zilele anuale ale bolilor rare își vor îndeplini misiunea și vor crește gradul de conștientizare cu privire la bolile orfane și la persoanele afectate. La urma urmei, această conștientizare deschide calea pentru ca cercetarea să avanseze și, pas cu pas, să găsească terapii pentru cât mai multe dintre aceste boli – este mesajul specialiștilor.
„Diagnosticul precoce și accesul la îngrijirea de specialitate pot îmbunătăți rezultatele pentru multe dintre aceste afecțiuni. Datorită rarității acestor boli, experiența majorității medicilor este de obicei limitată, generând frecvent întârziere diagnosticǎ și terapeuticǎ, ceea ce constituie o sursă secundară de suferință pentru pacienți și familiile acestora.
În plus, majoritatea acestor boli sunt complexe, au afectare multisistemicǎ, ceea ce necesitǎ o abordare multidisciplinarǎ pentru stabilirea diagnosticului”, mai spune asist. univ. dr. Daniel Trăilă.
