Acasă Actualitate 18 octombrie 1716. Ziua în care s-a născut Timișoara imperială

18 octombrie 1716. Ziua în care s-a născut Timișoara imperială

252
DISTRIBUIȚI

Cercetătorii de la Muzeul Național al Banatului din Timișoara amintesc că, în urmă cu 305 ani, trupele habsburgice conduse de Eugeniu de Savoya reușeau să cucerească cetatea Timișoarei, după mai bine de un secol și jumătate de stăpânire otomană.

Asediul Timişoarei începe la sfârșitul verii lui 1716, la 28 august, imperialii stabilindu-și tabăra la Beregsău, în apropierea Timişoarei.

În ziua de 16 septembrie, prinţul Eugeniu de Savoya adresează turcilor o somaţie de predare, fără răspuns însă. La 1 octombrie 1716 are loc un asalt în urma căruia suburbia Palanca Mare, incendiată de turci, ajunge în mâinile austriecilor.

„Cetatea Timișoarei, să știi, Padișahule, n-o dăm ghiaurului decât sfărâmată”, găsim scris în cronica timișoreanului Ibrahim Naimeddin -explică specialiștii de la MNaB.

A urmat atacul decisiv asupra porţii Forforosa, devenită mai târziu “Poarta Prinţului Eugen”. Garnizoana turcească, nu a putut face faţă, iar pe 12 octombrie 1716, este nevoită să predea cetatea.

„Motivele care au determinat această garnizoană numeroasă și puternică să se predea nu pot fi altele, atât cât știm, în fară de atacul continuu cu tunuri și bombe, pentru că a indus o frică de nedescris, căsuțele de lemn și ulițele nu cunoșteau liniște nici ziua, nici noaptea, iar mulți oameni au fost răniți sau uciși, însă altă cale nu e de găsit.”, îi spunea Savoya lui Carol VI, într-o scrisoare de la 21.10.1716.

Ieşirea trupelor turceşti din Timişoara s-a făcut pe data de 17 octombrie 1716, pe poarta Belgradului. Intrarea lui Eugen de Savoya, ca învingător în cetatea Timişoara s-a făcut în 18 octombrie, ziua de naştere a prinţului. Astfel începea un nou capitol pentru orașul de pe Bega sub egida Casei de Habsburg – încheie cercetătorii de la MnaB din Timișoara, luni 18 octombrie 2021. În imagine, Timișoara sec. XVIII (stampă)

Gravor și editor: Gotfried Rogg (1669-1742), pictor, gravor și editor din Augsburg. Tehnică și dimensiuni: gravură cu dăltița pe hârtie verge, 19,8×34 cm.

Lucrarea reprezintă momentul predării cheii orașului de către turci lui Eugeniu de Savoya. Acesta apare în fața cortului său, înconjurat de ofițerii săi. În partea stângă, în interiorul unei sfere este redat destul de fidel planul orașului și tranșeele austriece. Deasupra apare o decorație alegorică, un înger cu două trompete ce anunță victoria. Dedesubt se găsesc steagurile învinșilor și doi turci înlănțuiți. În fundal este redat orașul învăluit de fum și foc, fiind vizibile ghiulelele și traiectoria lor de lovire -explică MNaB.

Comentarii

comentarii