680 de ani de existenţă a urbei bănăţene, prezentaţi într-o expoziţie permanentă
După ce în august a fost deschis publicului parterul Muzeului de Istorie, Etnografie şi Artă Plastică din Lugoj, în urma unor lucrări de reabilitare care s-au derulat pe parcursul a şapte ani, duminică, de Ziua Naţională, într-o zi deosebită pentru România din punct de vedere istoric, a fost inaugurat şi etajul instituţiei, unde, în şapte săli, a fost amenajată o expoziţie permanentă care prezintă identitatea şi istoria Lugojului în cei 680 de ani de existenţă.
„Expoziţia, structurată pe mai multe module, prezintă 680 de ani de istorie lugojeană şi, evident, bănăţeană, pornind de la premisa identităţii. Evoluţia urbei şi a zonei în Evul Mediu este ilustrată printr-o bogată colecţie de artefacte (arme, piese de harnaşament, podoabe, ceramică) cărora li se alătură o serie de documente de epocă semnificative şi reprezentarea grafică pe scuturi din lemn pictat a mai multor blazoane ale nobililor lugojeni şi caransebeşeni. Un exponat deosebit îl reprezintă macheta cetăţii Lugojului, realizată la scară şi cât mai realist posibil. Evoluţia ulterioară (politică, militară, economică şi socială) în timpul secolelor al XVIII – lea şi al XIX – lea este ilustrată prin documente ale administraţiei habsburgice, documente de breaslă, steaguri de breaslă, gravuri, precum şi o serie de arme deosebite folosite în epocă. Un loc aparte îl ocupă momentul 1848, când Lugojul devine centrul Revoluţiei de la 1848 din Banat, aici fiind expuse documente emise în acea perioadă cu referire la desfăşurarea revoluţiei şi la implicarea principalilor actori: Eftimie Murgu (conducătorul revoluţiei), protopopul Lugojului din acea perioadă, Ioan Marcu, Andrei Şaguna, funcţionari imperiali, etc. Marile evenimente din cadrul mişcării de emancipare şi eliberare naţională, Memorandul de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi Unirea de la 1918 sunt prezentate prin documente şi ilustraţii deosebit de elocvente. De-a lungul timpului muzeul lugojean a avut în componenţa sa încă două entităţi cu scop expoziţional bine definit, Casa Muzicii şi Casa Personalităţilor, care au fost retrocedate vechilor proprietari, pierzându-se, astfel, aproximativ jumătate din spaţiul expoziţional şi de depozitare al instituţiei. Pentru a suplini lipsa acestor două entităţi au fost amenajate două săli, prima dedicată personalităţilor cultural-muzicale (Ion Vidu, Traian Grosavescu, Tiberiu Brediceanu, Filaret Barbu) şi diferitelor coruri ce au constituit în timp alte forme de manifestare a identităţii etnice şi confesionale. O sală este rezervată personalităţilor politice, din domeniul tehnic şi cultural care au trăit ori s-au format la Lugoj – Bredicenii, Dobrinii, familia Vlad, Traian Vuia, A.C. Popovici, Bela Lugosi, etc, iar în două săli au fost expuse tablouri ale pictorilor lugojeni clasici şi contemporani”, ne-a declarat Răzvan Pinca, directorul muzeului lugojean. La eveniment au participat oficialităţile Lugojului, precum şi un număr mare de cetăţeni.
