După reparaţiile realizate în două etape, Aeroportul Internaţional „Traian Vuia” din Timişoara a devenit un reper în topul aeroporturilor româneşti la capitolul infrastructură.
Autoritatea Aeronautică Civilă Română a efectuat săptămâna trecută auditul de certificare după finalizarea lucrărilor de reparaţii la pista de decolare-aterizare, căile de rulare, platformă, dar şi balizajul de pe Aeroportul Internaţional „Traian Vuia” din Timişoara. În urma verificărilor s-a stabilit că aeroportul din Timişoara îndeplineşte toate condiţiile de siguranţă în ceea ce priveşte infrastructura aeroportuară, la un nivel de performanţă tehnică superioară.
Al doilea după Henri Coandă
Aeroportul Internaţional Timişoara are o lungime a pistei de 3. 500 metri şi o lăţime de 45 metri, fiind singurul aeroport regional din România dotat cu echipamente de radionavigaţie (ILS) de categoria a III-a (maximum posibil), pe ambele direcţii de aterizare. Din acestă categorie mai face parte doar Aeroportul Internaţional Henri Coandă. În ceea ce priveşte sistemul de balizaj, pe ambele direcţii, aeroportul din Timişoara este dotat cu sistem de balizaj categoria a doua, ceea ce înseamnă că vizibilitatea necesară pentru aterizare pe timp de ceaţă trebuie să fie de minim 300 de metri şi nu mai mult, ceea ce facilitează operarea companiilor de transport aerian, reducând numărul de anulări de zboruri şi al întârzierilor cauzate de condiţiile meteorologice. Totodată, Aeroportul Internaţional Timişoara – “Traian Vuia” este al doilea din ţară, după aeroportul Henri Coandă Bucureşti, în ceea ce priveşte numărul de căi de rulare care realizează legătura între pistă şi platforma de parcare-staţionare aeronave (3), şi poziţiile de parcare (26), ceea ce facilitează scurtarea timpilor de ocupare a pistei şi staţionarea simultană a unui număr relativ mare de aeronave.
Reparaţii în două etape
Lucrările de reparaţii curente ale pistei de decolare aterizare efectuate în ultimul an a costat peste 11 milioane lei cu aproape 730.000 de lei mai puţin decât valoarea contractată iniţial în urma unei proceduri de licitaţie publică. În perioada octombrie 2012 – ianuarie 2013 s-au realizat colmatări de rosturi, închiderea exfolierilor superficiale ale suprafeţelor de beton şi a alveolelor. Aceste lucrări au fost apreciate ca fiind urgente, astfel încât în perioada sezonului rece să nu se agraveze defecţiunile. În a doua etapă, între 15 iunie şi 1 septembrie au avut loc reparaţii la fisuri de muchii şi turnarea stratului asfaltic. În paralel au avut loc lucrări la sistemul de balizaj. Pe perioada lucrărilor au avut loc două decalări operaţionale ale pragului pistei (scurtări ale pistei în funcţiune, cu 1.400 şi respectiv 1.300 de metri), perioadă însă în care aeroportul a fost pe deplin funcţional şi s-a operat în condiţii de siguranţă – desigur, la performanţe operaţionale mai reduse, dar similare cu cele de pe alte aeroporturi din România. Timp de o săptămână, în perioada 25 august- 1 septembrie, aeroportul din Timişoara a fost închis traficului aerian pentru efectuarea lucrărilor pe zona de mijloc a pistei. In aceeaşi perioadă s-a modernizat postul de transformare prin care se asigură electroalimentarea sistemului de balizaj, ceea ce conferă o siguranţă în funcţionarea impecabilă a sistemului de balizaj. “Am reuşit într-un timp record, cu o bună organizare, să realizăm lucrările de reparaţii curente ale pistei de aterizare şi decolare, dar şi refacerea sistemului de balizaj luminos, cu o minimă întrerupere de timp a operaţiunilor de zbor. Faptul că putem spune că suntem pe locul doi în ţară, după Henri Coandă Bucureşti, în ceea ce priveşte dotarea aeroportuară este rezultatul muncii unei echipe profesioniste. Auditul realizat de Autoritatea Aeronautică Civilă Română a confirmat nu doar importanţa celui mai mare aeroport regional din ţară (din punct de vedere al infrastructurii zonei Airside), dar şi faptul că îndeplinim condiţiile de siguranţă impuse de reglementările internaţionale, la standarde tehnice şi operaţionale ridicate”, spune directorul Aeroportului Internaţional Timişoara, Dan Idolu.
