Descoperiri arheologice spectaculoase din peroada dacică: vase de lut tip fructieră, ac de bronz, fragmente de bolovani de cuarţit, fragmente ceramice şi de chirpici vitrifiat sau locuinţe cu cuptor au fost făcute şi continuă să fie scoase din negura istoriei la Şantierul arheologic Dealul Cetăţuica din satul Unip, judeţul Timiş.
Acolo a fost o vatră de locuit, o cetate de apărare, se pare, din epoca regatului dac. Încă se mai fac cercetări să se stabilească exact perioada.
Şantierul se află pe o terasă cu o suprafaţă de 6,3 ha şi un perimetru de 986 metri, acoperit pe o parte de pădure, iar restul este o păşune sălbăticită şi răvăşită de animalele sălbatice. Siturile arheologice se găsesc într-o bază de date, dar cel mai adesea sunt confirmate pe cale orală de către săteni, transmise din generaţie în generaţie, prin mituri şi legende.
Prof. Nicoleta Mărghitaş, directorul Şcolii din Liebling, a precizat cu prilejul unei vizite de lucru pe Dealul Cetăţuica, împreună cu elevii, că şantierul a fost deschis la iniţiativa profesorului Liviu Măruia, plecat prea repede dintre noi, dar care are urmaşi de marcă ce-i continuă munca de cercetare, profesori şi studenţi de la Universitatea de Vest Timişoara.
„Noi, cei de la Liebling, micii curioşi în ale arheologiei, mulţumim în mod deosebit lui Cristian Floca, consăteanul nostru şi mare iubitor de arheologie, pentru invitaţia şi lucrurile deosebite pe care ni le-a prezentat. Nu s-au găsit decât locuinţe, poate vor fi găsite şi morminte, căci orice aşezare are şi cimitir. Felul cum sunt îngropaţi oamenii dă dovada erei din care provin. Forma bronzului găsit, chiar dacă e înverzit, este un mod de datare. Vasul de lut găsit, aproape integral de culoare neagră, greu, din bucăţi, face dovada existenţei tradiţiei de păstrare a fructelor. Chiar dacă îi lipseşte piciorul, acest tip de vas va fi catalogat, după studierea, testarea materialului şi în laborator. Ceea ce au învăţat copiii, experienţa lor unică face mai mult decât orice lecţie de istorie în clasă, pentru că au fost atât de captivaţi de obiectele vechi descoperite în pământ, de modul de lucru, dar şi de minunatele poveşti ascultate de la specialişti”, a explicat prof. Nicoleta Mărghitaş.
