Acasă Eveniment Aparate de păcănele măsluite în Timiș. Un cetăţean maghiar şi patru români,...

Aparate de păcănele măsluite în Timiș. Un cetăţean maghiar şi patru români, trimişi în judecată pentru evaziune fiscală cu jocuri de noroc

1528
DISTRIBUIȚI

Procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus trimiterea în judecată a cinci inculpaţi – un cetăţean maghiar şi patru români – pentru evaziune fiscală în formă continuată. Firmele cetăţeanului maghiar controla la nivel naţional 283 de aparate al căror index era modificat pentru a masca încasările.

Parchetul General a anunţat, joi, trimiterea în judecată a cinci inculpaţi – un cetăţean ungar şi patru cetăţeni români- pentru evaziune fiscală în formă continuată şi complicitate la săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată.

”Inculpatul cetăţean ungar, în calitate de asociat şi administrator a trei societăţi comerciale din Târgu Mureş şi a uneia din judeţul Satu Mare, având ca obiect de activitate organizarea de jocuri de noroc, a derulat operaţiuni ce au dus la fraudarea obligaţiilor fiscale prin modificarea mecanică sau electronică a indexului/contorului aparatelor electronice de jocuri de noroc. Prin intermediul societăţilor respective erau exploatate la nivel naţional, în peste 200 de locaţii situate în judeţele Bacău, Bihor, Braşov, Călăraşi, Cluj, Covasna, Dâmboviţa, Harghita, Hunedoara, Maramureş, Mureş, Sălaj, Satu Mare, Sibiu, Timiş, Vâlcea, 283 de aparate electronice de jocuri de noroc”, au transmsi procurorii.

Potrivit acestora, societăţile comerciale închiriau spaţii comerciale situate atât în mediul urban, cât şi rural (de regulă în incinta unor localuri de alimentaţie publică), în care erau puse în exploatare aparate de joc, urmare a încheierii unor contracte cu proprietarii localurilor respective (chiria lunară fiind de aproximativ 1.200 lei/ aparat).

”Pe lângă contract, între cele două părţi se încheia şi o înţelegere neoficială prin care se stabileau cotele părţi din încasările rezultate pe parcursul unei luni, de regulă 60% din câştiguri pentru societăţile controlate şi 40% pentru proprietarul firmei care a pus la dispoziţie spaţiul necesar. În operaţionalizarea activităţilor ilicite erau implicate mai multe persoane angajate cu contract de muncă în cadrul societăţilor menţionate, respectiv persoana responsabilă cu întocmirea evidenţelor contabile şi responsabilii cu deconturile lunare”, au mai transmis procurorii.

Aceştia au explicat că modul de operare pus în practică consta în efectuarea de intervenţii directe neautorizate asupra mecanismelor/sistemelor de contorizare ale aparatelor de joc în scopul diminuării sumelor declarate, înregistrate şi impozitate ca venituri şi colectarea fondurilor nesupuse fiscalizării.

”Menţionăm că, în conformitate cu legislaţia din domeniul jocurilor de noroc, intervenţia asupra componentelor funcţionale, hardware sau software, a aparatelor de jocuri de noroc se poate realiza doar în prezenţa reprezentanţilor Biroului Român de Metrologie Legală, care ulterior au obligativitatea legală de a sigila aparatele. Principalele modalităţi concrete utilizate pentru falsificarea mecanismelor/ sistemelor de contorizare ale terminalelor de jocuri de noroc electronice utilizate de persoanele susmenţionate constau în modificarea parametrilor tehnici ai aparatelor prin resoftarea memoriilor amplasate pe plăcile de bază ale terminalelor de jocuri de noroc, modificarea contorului mecanic de ieşire (metodă ce nu necesită intervenţia fizică în aparat, precum şi scăderea ratei în care se generează posibilitatea de câştig prin instalarea unor dispozitive artizanale numite ,,frâne”, care încetinesc acumularea procentajului la care este generată posibilitatea de câştiguri mari (jackpot mare)”, au mai transmis procurorii.

Aceştia precizează că modul de operare presupunea raportarea zilnică a datelor reale înregistrate de indexurile aparatelor, iar ulterior, în funcţie de cuantum, stabilirea sumelor nesupuse fiscalizării (fiind întocmite documente justificative pe circa 30% din sumele obţinute în urma exploatării terminalelor de joc), concomitent cu întocmirea registrului de casă astfel încât soldul de casă să corespundă cu numerarul efectiv rămas în casierie.

”În cazul efectuării unor verificări inopinate ale instituţiilor din domeniul fiscal, diferenţele negative existente între sumele aflate în casieriile locaţiilor şi cele rezultate scriptic din consultarea indexului/contorului aparatelor de joc asupra cărora nu s-a intervenit în timp util erau justificate prin emiterea în fals de dispoziţii de plată corespunzătoare unor sume acordate drept câştiguri clienţilor.  De menţionat faptul că, pentru a justifica sumele de bani care sunt retrase din aparatele de jocuri, bani care erau însuşiţi fără să fie fiscalizaţi, la sfârşit de lună se întocmea câte o dispoziţie de plată către un jucător care ar fi câştigat respectiva sumă sau o dispoziţie de plată globală”, au mai transmis procurorii.

Potrivit acestora, prejudiciul total adus bugetului de stat de către inculpaţi, urmare a activităţii lor, este în sumă totală de 390.836,00 lei  prin neînregistrarea, în evidenţa contabilă şi în declaraţiile fiscale depuse, în perioada 2015 – 2016, a unui profit în sumă de 1.574.869,00 lei.

 Pe parcursul instrumentării prezentei cauze, s-a dipus luarea măsurii asiguratorii a sechestrului asupra unui număr de 283 de aparate de jocuri de noroc, identificate şi indisponibilizate întrucât au fost folosite la săvârşirea faptelor reţinute în sarcina inculpaţilor. De asemenea, s-a dispus instituirea măsurii asiguratorii a sechestrului asupra unor bunuri imobile aflate în proprietatea inculpaţilor, dintre care unele situate pe teritoriul Ungariei, instituirea măsurii realizându-se prin cooperare judiciară internaţională.

Procurorii anunţă că la data de 27 mai 2020, dosarul a fost trimis Tribunalului Bucureşti, iar la data de 23 mai 2019, s-a încheiat un acord de recunoaştere a vinovăţiei cu un inculpat pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală în formă continuată.

Comentarii

comentarii