Resursele energetice regenerabile reprezintă cea mai bună soluție pentru un viitor sustenabil, iar Aquatim susține că a început deja să implementeze sisteme menite să-i asigure independența energetică în anii ce urmează.
Primul pas a fost făcut în 2023, când compania a aplicat pentru proiecte europene care să îi asigure finanțarea unor sisteme menite să reducă impactul asupra mediului, furnizându-i totodată energia de care are nevoie pentru o funcționare optimă.
Cu ajutorul proiectului „Eficiența energetică și utilizarea energiei din surse regenerabile pentru consum propriu la nivelul companiei Aquatim”, în 2023, a fost implementat un sistem de panouri fotovoltaice în două locații ale companiei, respectiv la Stația de Tratare a Apei Urseni și la Stația de Epurare.
Investiția, în valoare de circa 11,8 milioane de lei, a fost finanțată în proporție de 94% din fonduri europene nerambursabile, prin POIM, iar 6% din fonduri proprii ale Aquatim.
Puterea instalată unitară în cele două locații este de 650 kWp la Stația de Tratare a Apei Urseni și 999,70 kWp la Stația de Epurare. Cele două centrale fotovoltaice sunt racordate la rețelele electrice de distribuție existente în amplasamente și deservesc în prezent activitatea desfășurată în acestea.
Aquatim mai susține că pentru realizarea sistemului fotovoltaic la stația de tratare Urseni, a fost instalată o rețea de 992 de panouri fotovoltaice mono-cristaline, iar pentru realizarea sistemului fotovoltaic la stația de epurare Timișoara, a fost instalată o rețea de 1536 de panouri fotovoltaice mono-cristaline.
Cele două centrale fotovoltaice sunt vizualizate și comandate de pe dispozitive mobile de către personalul Aquatim.
Legislația europeană impune ca stațiile de epurare cu capacitatea de peste 100.000 locuitori echivalenți să devină independente din punct de vedere energetic până în 2035, iar sistemul implementat anul trecut reușește să asigure un procent de aproximativ 7% din consumul anual de energie electrică al SEAU Timișoara.
Astfel, după punerea în funcțiune a instalației de panouri fotovoltaice, bilanțul energetic al stației de epurare din Timișoara se prezintă în felul următor: consumul mediu orar este de 1.246 kWh, din care 87,72 kWh produc panourile, iar restul de 1.158,78 kWh provin din rețeaua electrică. Pentru a crește producția de energie electrică, în viitor se vor mai monta panouri cu capacitatea de 1,75 kWh, care vor acoperi încă 18% din consumul de energie electrică.
Desigur, până la atingerea nivelului dorit de independență energetică, este nevoie de mai multe investiții de acest fel, în diferite sisteme care să funcționeze cu energie non-poluantă.
De aceea, în viitor se dorește, de asemenea, implementarea unei instalații de producere și valorificare a biogazului, cu o capacitate de 850kWh. Stația de biogaz va fi integrată în fluxul de tratare al apelor uzate orășenești actual, ca linie separată de preluare, tratare și valorificare energetică a nămolurilor cu încărcare organică ridicată, provenite din industria alimentară.
Producerea biogazului are la bază acțiunea bacteriilor de fermentare anaerobă, prin care are loc conversia materiei organice în combustibil sub formă de biogaz cu un conținut ridicat de metan. Valorificarea biogazului are loc în grupuri de cogenerare cu producere de energie termică și electrică.
Procesul de digestie anaerobă constă în descompunerea materiei organice prin activitatea mircrobiologică a bacteriilor metanogene, care de dezvoltă în lipsa oxigenului și în condiții de temperatură și umiditate ridicată, întâlnit în mai multe medii naturale.
Bacteriile metanogene consumă materia organică din deșeuri şi îi schimbă structură moleculară prin metabolism, transformând fracția organică solidă și cea solubilă în apă în fracție gazoasă sub formă de metan, dioxid de carbon, mici cantități de hidrogen sulfurat și amoniac.
Rata de multiplicare a bacteriilor este lentă, astfel doar o mică parte din materia organică consumată este folosită pentru creștere și multiplicare, cea mai mare parte fiind convertită prin metabolism în metan. Altfel spus, bacteriile anaerobe sunt organisme vii, care consumă cantități semnificative de materie organică pentru a supraviețui. Procesul biologic de conversie a materiei organice solide în biogaz reprezintă stabilizarea deșeurilor.
Pe viitor, aceste sisteme furnizoare de energie ne-poluantă, respectiv parcurile de panouri fotovoltaice și instalațiile de producere și valorificare a biogazului, însoțite de optimizarea procesului biologic din bazinele de aerare vor duce la rezultatul scontat, respectiv independența energetică a stației de epurare din Timișoara. Pe lângă acesta, însă, se vor vedea și alte avantaje, dintre care amintim: reducerea amprentei de carbon, reducerea gazelor cu efect de seră și reducerea cheltuielilor de exploatare – scrie Crina Chirilă, în aquaștiri.ro.
