Biblioteca Judeţeană Timiş „Sorin Titel” se va muta în sediul fostei Comenduiri a Garnizoanei Timişoara din Piaţa Libertăţii, după ce Ministerul Apărării Naţionale a renunţat, în 2015, la clădirea construită de administraţia habsburgică în 1727.
Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Timiş, Titu Bojin, a declarat luni, că fiind o clădire cu valoare de patrimoniu, situată într-un sit istoric, aceasta nu poate fi demolată, astfel încât există cel puţin două variante de lucru.
„Lucrăm la câteva variante: fie să păstrăm întreaga clădire aşa cum este şi să o reabilităm în exterior şi în interior, fie să lăsăm faţada exterioară, dar în interior să ni se permită demolarea şi construirea unui sediu nou. Este, totuşi, clădire de patrimoniu şi nu avem voie să o demolăm”, a afirmat Titu Bojin.
Potrivit preşedintelui CJ, în prima şedinţă de plen a Consiliului din ianuarie se va discuta şi despre finanţarea acestui proiect.
„Nu am putut face sediu pentru Biblioteca Judeţeană în locul Centrului Militar Judeţean (o altă fostă destinaţie, n.r.), pentru că proiectul a fost făcut greşit şi nu a avut aprobările necesare. (…). În această situaţie, am reluat insistenţele spre Ministerul Apărării şi am reuşit să preluăm Garnizoana, care are suprafaţa necesară şi există posibilitatea realizării unui proiect extraordinar, aşa cum ar trebui să fie proiectul pentru Biblioteca Judeţeană”, a completat Bojin.
Secţiile BJ Timiş sunt răspândite, la ora actuală, în 23 de locaţii din oraş, majoritatea dintre ele insalubre şi greu de întreţinut şi care pun în pericol volume unicat cu vechime multiseculară.
Fondată la 29 octombrie 1904, sub denumirea de Biblioteca publică cu caracter ştiinţific a oraşului Timişoara, BJT „Sorin Titel” şi-a început activitatea cu un fond de publicaţii de 27.850 volume, astăzi oferindu-le cititorilor aproape un milion de publicaţii – cărţi, periodice şi alte documente grafice şi audio-vizuale, în limba română şi în limbi străine. BJT are caracter enciclopedic şi se adresează tuturor categoriilor socio-profesionale, iar cercetătorii pot consulta pe loc peste 7.000 de documente de carte românească veche, carte străină veche, ediţii prime de lux, exemplare numerotate cu autograf, cărţi ilustrate de artişti cunoscuţi, precum şi volume cu vechi însemnări manuscrise, cu ex-libris sau cu tehnici speciale de legătură, carte cu valoare bibliofilă din secolele XVII-XX.
În urmă cu doi ani, Biblioteca a reuşit să intre în posesia Şpaltului cu adăugirile făcute de Lucian Blaga la „Trilogia Culturii”, care a văzut lumina tiparului în anul 1944.
