Una dintre cele mai vechi şi impunătoare lăcaşe de cult din Banat – Mănăstirea Maria Radna din Arad –va intra în reparaţii, apoi va fi introdusă în circuitul turistic naţional şi internaţional. Episcopia Romano-Catolică Timişoara va demara lucrările de consolidare şi valorificare a acestui ansamblu de monumente, din Lipova, care vor dura 25 de luni. Vor fi renovate Biserica şi Mănăstirea Maria Radna şi incluse în circuitul turistic, începând cu anul 2015. Lucrările fac parte dintr-un proiect mult mai amplu de dezvoltare turistică a zonei. Valoarea totală a investiţiei depăşeşte 47 milioane de lei. Mănăstirea Maria-Radna este principalul loc de pelerinaj al Diecezei Romano-Catolice de Timişoara. Conform episcopului diecezan Martin Roos, în anul 1327, Regele Ungariei Carol Robert de Anjou construieşte la Lipova o mănăstire şi o biserică închinată Sfântul Ludovic de Toulouse, unchiul său. Amândouă sunt încredinţate călugărilor franciscani.
În 1440, Radna este menţionată pentru prima dată în documente. Toponimicul are la bază cuvântul de origine slavă “ruda”, care se traduce prin “metal” .
În anul 1668, bătrânul Georg Vriconosa donează capelei fraţilor franciscani din Radna o icoană tipărită pe hârtie în atelierul meşterului tipograf Remondini din Bassano del Grappa, în Italia. Aceasta este icoana miraculoasă cinstită până în zilele noastre. În 1695, în timpul asediului cetăţii medievale Lipova, soldaţii otomani au incendiat capela franciscanilor situată pe dealul de dincolo de Mureş, în Radna. În mod miraculos, icoana tipărită pe hârtie nu a ars, fiind găsită mai apoi de credincioşi printre resturile carbonizate. În anul 1820, sunt finalizate lucrările la Biserica din Maria–Radna. Arhiepiscopul-principe, primat al Ungariei, Alexander Rudnay, consacră în mod solemn biserica, dăruind totodată icoanei miraculoase două coroane din aur. Numele de familie al arhiepiscopului însemna “de Radna”, el cerând prin testament ca la moartea sa inima să-i fie scoasă din piept şi aşezată spre odihnă în preajma icoanei Sfintei Fecioare Maria din Radna.
În 1951, după interzicerea ordinelor călugăreşti de către puterea comunistă (1949), sunt concentraţi la Maria Radna, în condiţii deosebit de grele, toţi franciscanii din România. După această dată călugării se vor împrăştia în toată ţara.
În 1992, Sfântul Părinte Papa Ioan Paul al II-lea, de pie memorie, conferă bisericii de pelerinaj din Maria-Radna titlul de Basilica Minor. Începând cu 2003, la data de 1 octombrie, călugării franciscani observanţi, după o bogată şi multiseculară prezenţă, părăsesc mănăstirea din Maria-Radna, din lipsă de fraţi. Din acest moment întreaga viaţă a acestui loc de pelerinaj este încredinţată clerului diecezan. Primul paroh din cadrul clerului diecezan este numit în persoana părintelui Andreas Reinholz, Canonicus Arhidiaconus în cadrul Capitlului Catedralei Diecezei Romano-Catolice de Timişoara.
