Poluarea face anual milioane de victime în rândul copiilor cu vârsta sub cinci ani, arată cel mai recent raport dat publicității de Organizația Mondială a Sănătății (OMS).
Datele sunt cu atât mai îngrijorătoare cu cât zeci de țări din Europa se confruntă în continuare cu probleme privind poluarea, în special cea a aerului. Mai mult, în cazul României există chiar o procedură de infringement deschisă de Comisia Europeană tocmai din cauza poluării excesive din Capitală și alte două orașe.
Mai mult de unul din patru decese survenite la copiii sub cinci ani, la nivel mondial, sunt atribuite mediului nesănătos. Astfel, în fiecare an, 1,7 milioane de copii din această categorie de vârstă își pierd viața din cauza factorilor dăunători din mediul înconjurător, între care poluarea aerului, fumatul pasiv și apa contaminată. Potrivit celor mai recente date ale Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), 570.000 de decese sunt determinate de poluarea atât a aerului din exterior, cât și cel din interiorul locuinței. În același timp, 361.000 de copii cu vârsta sub 5 ani mor anual din cauza bolilor diareice provocate în special de apa contaminată, dar și de igiena precară. De asemenea, 270.000 de copii mor în prima lună de viață din cauza condițiilor de viață, fapt care ar putea fi prevenit prin accesul la apă curată, sanitație, igiena în instituțiile sanitare și reducerea poluării aerului, atrage atenția OMS. “Un mediu poluat este unul mortal, în mod particular pentru copiii mici. Organele lor aflate în dezvoltare și sistemul imunitar, corpul lor mai mic și căile respiratorii îi fac să fie în mod special mei vulnerabili în fața aerului poluat și apei murdare”, a explicat dr. Margaret Chan, director general OMS. În cazul copiilor, poluarea aerului poate afecta dezvoltarea creierului, poate provoca disfuncții ale plămânilor și apariția astmului. De altfel, termen lung, ea poate fi cauza apariției cancerelor, a bolilor cronice respiratorii, afecțiunilor cardiace și a accidentului vascular cerebral.
Poluarea aerului, pe lista substanțelor cancerigene, alături de azbest și plutoniu
De altfel, în 2013, Centrul Internațional de Cercetare a Cancerului (IARC) a clasificat poluarea prezentă în aer drept cancerigenă, alături de alte substanțe precum azbestul, plutoniul, praful de siliciu, radiația ultravioletă și fumul de tutun. La fel, reciclarea incorectă a aparatelor electronice și electrice poate expune copiii la toxine care mai târziu pot determina apariția deficitului de atenție, bolilor de plămâni și chiar cancer, arată OMS. La nivel mondial, circa 14% dintre copiii cu vârsta de 5 ani sau mai mare prezintă simptome specifice astmului, iar 44% dintre acestea sunt relaționate cu poluarea aerului. Așadar, reducerea poluării aerului, îmbunătățirea calității apei, sanitației și menținerea unei igiene optime, mai ales în unitățile sanitare în care există maternități, sunt condiții necesare reducerii ratei deceselor provocate de poluare la copiii cu vârsta sub 5 ani. Prin contrast, însă, 92% din populația de pe glob – inclusiv miliarde de copii – trăiește în zone în care poluarea aerului depășește limitele recomandate de Organizația Mondială a Sănătății, arată raportul “Don’t pollute my future! The impact of the environment on children’s health”. Și în Europa concentrațiile poluanților atmosferici continuă să fie foarte mari, iar problemele legate de calitatea aerului persistă. O proporție semnificativă a populației Europei locuiește în zone, în special orașe, unde apar depășiri ale standardelor de calitate a aerului: poluarea cu ozon, dioxid de azot și pulberi în suspensie (PM) induce riscuri grave pentru sănătate, arată Agenția Europeană de Mediu. În 21 dintre cele 28 de state membre UE concentrația de particule fine în suspensie (PM) este peste limita admisă.
România, “taxată” de Comisia Europeană din cauza calității aerului din trei orașe
Pentru România, situația este și mai delicată. În 2014, Comisia Europeană a lansat un infringement împotriva țării noastre, arătând că cetățenii nu sunt protejați de poluarea cu particule fine (PM10), provenite din industrie, trafic și încălzirea locuințelor cu combustibili solizi. CE sublinia atunci că “cetăţenii din anumite zone din Bucureşti, Braşov şi Iaşi au fost expuşi în mod aproape continuu unor niveluri nesănătoase de PM10 încă din 2007”. La vremea respectivă, topul poluării era condus de Iași cu 54 µg/m3 (microgram pe metru cub de aer), urmat de Timișoara cu 51 µg/m3 și Craiova cu 49 µg/m3. Bucureștiul ocupa locul patru cu 48 µg/m3, fiind urmat de Botoșani (29 µg/m3), Bacău (27 µg/m3), Oradea (26 µg/m3), Buzău (22 µg/m3) și Galați (18 µg/m3).
Anul trecut, un sondaj al Eurostat (2016) arăta că bucureștenii sunt cei mai nemulțumiți locuitori ai unei capitale europene în ceea ce privește calitatea aerului și nivelul zgomotului. Din estimarea emisiilor aferente traficului rutier în municipiul București, realizate de Primăria Generală a Capitalei, aportul cel mai important la emisiile totale de oxizi de azot (NOx) este al autoturismelor (47,2%) și al vehiculelor utilitare grele (18,7%), urmate de autobuze (16,9%) și de vehiculele utilitare ușoare (16,5%). Pentru emisiile totale de particule în suspensie (PM10) aportul cel mai mare este al autoturismelor (48,7%) și vehiculelor utilitare ușoare (26,5%), urmate de vehiculele utilitare grele (12,3%) și autobuze (12,1%).
Calitatea aerului în fiecare județ din România
Pe de altă parte, în România există o rețea Națională de Monitorizare a Calității Aerului (RNMCA), alcătuită din peste 100 de stații. Vocea.biz a consultat datele pentru fiecare județ în parte, raportate pentru ziua de duminică, 5 martie. În județele în care există mai multe stații, au fost luate în considerare datele cele mai slabe.
Sursa: Vocea.biz – Tabel întocmit pe baza datelor Rețelei Naționale de Monitorizare a Calității Aerului
* Indicele general se stabilește pentru fiecare dintre stațiile automate din cadrul Rețelei Naționale de Monitorizare a Calității Aerului, ca fiind cel mai mare dintre indicii specifici corespunzători poluanților monitorizați.
SO2 – dioxid de sulf
excelent: 0-49,(9) ug/m3
foarte bun: 50- 74,(9) ug/m3
bun: 75-124,(9) ug/m3
mediu:125-349,(9) ug/m3
rău: 350-499,(9) ug/m3
foarte rău: >500
PM10 – pulberi în suspensie
excelent: 0-09,(9) ug/m3
foarte bun: 10-19,(9) ug/m3
bun: 20-29,(9) ug/m3
mediu: 30-49,(9) ug/m3
rău: 50-99,(9) ug/m3
foarte rău: >100
CO – monoxid de carbon
excelent: 0-2,(9) mg/m3
foarte bun: 3-4,(9) mg/m3
bun: 5-6,(9) mg/m3
mediu:7-9,(9) mg/m3
rău:10-14,(9) mg/m3
foarte rău: >15
Sursa: Vocea.biz
