În toamna anului trecut, Direcţia Generală de Concurenţă (Directorate General for Competition – DGC) a cerut Guvernului României, respectiv Ministerului Transporturilor, să le pună la dispoziţie contractele încheiate între Aeroportul Internaţional Timişoara şi Wizz Air, precum şi planul de afaceri care stă la baza relaţiilor comerciale dintre acestea. În urma unei plangeri, CE are informaţii potrivit cărora Aeroportul Internaţional Timişoara, controlat de Ministerul Transporturilor, impune un nivel de taxe mult mai mic pentru Wizz Air, în comparaţie cu taxele cerute altor operatori. Surse din cadrul pieţei spun că plângerea a fost făcută de compania Carpatair, care a fost deranjată de concurenţa maghiarilor de la Wizz Air pe anumite destinaţii comune.
Wizz Air a beneficiat de un ajutor de stat de aproximativ 2,1 milioane de euro
Plângerea arată că Wizz Air a început să beneficieze de ajutorul de stat ilegal de la sfârşitul anului 2008, când compania a introdus curse de pe aeroportul dinTimişoara. CE a estimat că valoarea ajutorului de stat acordat pentru Wizz Air doar în 2009 a fost de aproximativ 2,1 milioane de euro. Ajutorul este acordat printr-o înţelegere simulată între părţi, un aşa-numit „Acord de Marketing Nr. 835/DC/ 30.072008”. Prin acest acord ilegal, Wizz Air beneficiază de un comision „de ajutor de marketing pentru fiecare pasager care pleacă”, potrivit unei formule de calcul. Scopul „Acordului de Marketing” este ca Wizz Air să plăteasca doar o aşa-numită „sumă reţinută pentru fiecare pasager care pleacă”, în marje de la 8 la 3,5 euro, astfel încât compania aeriană să nu mai plătească nici o altă taxă aeroportuară obişnuită, precum cea de landing sau decolare, de handling de bagaje, sau de handling de rampă. Ca urmare, Wizz Air nu plateşte nici o altă taxă de aeroport, precum cele de decolare şi aterizare sau manipulare de bagaje, aşa cum fac alte companii. De asemenea, s-a constatat că achiziţia unor astfel de „activitati de marketing” s-a făcut fără aplicarea procedurilor de achiziţii publice şi că nici o altă companie aeriană care utilizează Aeroportul Timişoara nu are o înţelegere similară. Conform plângerii, singurul scop al ajutorului de stat ilegal este reducerea taxelor pentru Wizz Air. Astfel, activităţile de marketing nu există în realitate şi nici nu au fost gândite să existe. „În cazul Wizz Air, se aplică, până la nivelul la care facturile către aeroport scad cu 85%. Aceasta este ponderea ajutorului de stat”, se arată în documentul trimis Comisiei. Pe baza acestui contract, aeroportul a plătit, în 2009, 17-18 euro/pasager către companie, ceea ce reprezinta 18%-20% din preţul mediu al biletului. Directoratul General de Concurenţă din cadrul CE a solicitat guvernului român date despre taxele plătite de companiile aeriene, eventualele exonerări şi ce servicii de marketing primeşte aeroportul de la Wizz Air. Termenul fixat pentru primirea răspunsurilor a fost 18 noiembrie 2010, iar de atunci, oficial nu se mai vorbeşte nimic. Anul trecut, Wizz Air a transportat de pe Aeroportul Timişoara aproape 365.000 de pasageri.
Luptă între companii sau aeroporturi?
Contractul dintre Wizz Air şi Aeroportul Timişoara va expira la 31 martie 2011, iar compania negociază de câteva luni un nou contract cu Aeroportul Arad. Acest lucru scoate la rampă un vis mai vechi a arădenilor, respectiv fuziunea dintre cele două aeroporturi. Susţinută din greu de puterea portocalie, prin primarul Aradului Gheorghe Falcă şi secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, arădeanul Eusebiu Pistru, fuziunea se va realiza după mutarea la Arad a operatorului low-cost Wizz Air. Pe de altă parte, autorităţile timişorene nu au reuşit să gestioneze un conflict comercial la nivel neoficial între doi operatori aerieni privaţi care deservesc aeroportul „Traian Vuia” din Timişoara: Carpatair şi Wizz Air. Astfel, un motiv al plecării Wizz Air la Arad îl reprezintă impunerea cu bună ştiinţă a unor tarife de operare maximale pentru compania maghiară de către conducerea aeroportului timişorean şi a Consiliului Judeţean Timiş. Dacă Wizz Air, liderul pe piaţa centrală şi est-europeană a operatorilor aerieni low-cost, va veni la Arad, autorităţile arădene ar avea un argument foarte puternic pentru crearea Compania Aeroportuară Banat.
