Acasă Economic Cum poate să revină județul Timișul în fruntea topului economic național? Iată...

Cum poate să revină județul Timișul în fruntea topului economic național? Iată răspunsul!

806
DISTRIBUIȚI

Luni 14 iunie, la Universitatea de Vest din Timișoara, a avut loc conferința dedicată prezentării rezultatelor noului studiu comparativ realizat de UVT privind finanțarea învățământului superior din Timișoara  –  Cluj-Napoca  – Iași, perioada 2012 – 2020.

În cadrul conferinței au fost prezentate cele mai recente date obținute de cercetătorii UVT despre bugetele publice alocate pentru centrele universitare Timișoara, Cluj-Napoca și Iași în ultimii 10 ani, dar și trimiteri la tendințe aflate în orizontul evoluțiilor viitoare din acest ecosistem format din decidenți publici, administrație publică centrală și locală, stakeholderi reprezentativi ai comunității, cadre universitare și cercetători, studenți și public larg, implicați și interesați, deopotrivă, cu privire la predictorii semnificativi ai evoluțiilor viitoare.

La conferință a participat domnul Prof. Univ.  Dr. Cosmin Enache, prorector al UVT responsabil cu strategia financiară și de digitalizare, coordonator al proiectului, Prof.Univ.Dr. Florin Drăgan, rectorul Universității Politehnica Timișoara, Prof.Univ.Dr. Cosmin Alin Popescu, rector al Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara, Prof.Univ.Dr. Victor Dumitrașcu, prorector al Universității de Medicină și Farmacie Victor Babeș Timișoara, reprezentând universitățile membre ale Alianței Timișoara Universitară, dar și invitați din administrația locală și mediul de afaceri, precum și invitații din partea „Grupului Partenerilor Strategici GPS-UVT”.

Câteva dintre principalele idei dezbătute, rezultate din studiul comparativ UVT:

În ultimii 10 ani, decalajul de finanțare a făcut ca pentru centrul universitar Cluj-Napoca să fie alocat un buget cu 200 milioane de euro mai mare decât pentru Timișoara. Asta se simte în tendințele de dezvoltare a întregii comunități (PIB-ul pe locuitor în județul Cluj crescând și depășind PIB-ul pe locuitor în județul Timiș);

Se poate vorbi despre un impact decisiv al intervenției statului în favoarea dezvoltării celorlalte două centre universitare mari (Cluj-Napoca și Iași) – o politică publică dezavantajoasă față de Banat și Timișoara, plecată probabil de la ideea că noi avem resurse proprii, investiții străine mari, șomaj aproape zero – care nu explică realitatea decât foarte sumar și la suprafață;

Dacă obiectivul urmărit de întreaga comunitate este ca economia locală să devină puternică, diversificată și cu o creștere sustenabilă pe termen lung, este mai mult decât necesar de un alt nivel al finanțării de la buget a universităților, chiar dublu față de actualele cifre;

Deficitul de finanțare al centrului universitar timișorean față de cele din Iași și Cluj-Napoca are un efect amplificat și de un factor defavorabil Timișoarei – bazinul de absorție al studenților este mult mai mare la Cluj-Napoca și Iași – iar pentru Timișoara un plus de locuri finanțate poate contrabalansa un minus de areal de absorție a studenților;

Timișoara nu a făcut altceva decât să caute ca prin excelență și competitivitate să reducă decalajul de tradiție academică pe care îl are față de Cluj sau Iași, cu mai mult sau mai puțin succes – însă, dacă vom fi în continuare subfinanțați, sunt foarte puține șanse să reușim să ajungem la nivelul orașelor universitare Cluj sau Iași – iar în orizontul 2030 , Timișoara riscă intrarea într-un declin de dezvoltare comparativă, după ce a fost un performer al dezvoltării la nivel național.

Rectorul UVT, Prof. Univ. Dr. Marilen Gabriel Pirtea: „Împreună cu colegii rectori ai universităților timișorene membre ale ATU, voi transmite Ministerului Educației concluziile acestei proiecții comparative despre bugetele publice alocate pentru centrele universitare Timișoara, Cluj-Napoca și Iași în ultimii 10 ani. Ideile rezultate vor reprezenta un set de date argumentative pe care universitățile din ATU le vor susține pentru setarea un alt nivel a bugetelor finanțărilor publice care vor fi alocate centrului universitar timișorean de către Ministerului Educației, pentru recunoașterea rolului strategic pe care îl joacă universitățile din Timișoara în dezvoltarea întregii regiuni a Banatului, dar mai ales pentru stimula competitivitatea economiei din Timișoara, a cărei tracțiune nu poate să crească în absența unor generații de absolvenți dimensionate corect, măcar pentru orizontul următorului deceniu economic”. Video: https://www.facebook.com/uvtromania/videos/1191373684637537

 

 

Comentarii

comentarii