Tânărul fermier Mircea Floroiu este din Şemlac, judeţul Arad, are 36 ani şi creşte vaci de 15 ani. Deşi liberalizarea cotelor de lapte impusă de Uniunea Europeană i-a speriat pe fermierii români şi mulţi cred că vor ajunge la faliment, el nu se teme.
Unele vaci dau şi 40 de litri de lapte pe zi
„Am contract cu fabrica Helvetica Milk din Pecica judeţul Arad şi am resurse proprii de hrană pentru animale: cereale şi fân, obţinute de mine, de pe pământul pe care îl lucrez. Nu voi da faliment”, este convins fermierul. În Şemlac, Mircea are fermă cu 41 de vaci rasa Bălţata românească, iar în paralel munceşte 58 de ha de pământ luat în arendă, unde produce hrana pentru animale. Este mulţumit. Vacile sunt mulse mecanic, cu două aparate, iar laptele este descărcat într-un tanc pe care l-a achiziţionat cu 120 de milioane de lei vechi. Pe zi, obţine 500 litri de lapte. Vine maşina de la fabrică şi îl trage cu pompa din tanc în cisternă în condiţii maxime de securitate alimentară. Regulile sunt stricte. Medicii de la DSVSA vin de două ori pe lună şi iau probe pentru analiza laptelui. Ei verifică numărul de celule somatice (NCS) şi numărul total de germeni (NTG). Floroiu preferă rasa Bălţata pentru că este foarte rezistentă la căldură, la frig şi la boli. Animalele nu sunt pretenţioase şi sunt foarte productive. Există în fermă unele exemplare care dau şi 40 de kg de lapte pe zi, mulse de două ori, dimineaţa şi seara, dar sunt şi hrănite bine. Numai la o masă o vacă mănâncă 10-12 kg de urluială –un amestec de grâu, porumb şi orz măcinat. Viţeluşele sunt menţinute, iar tăuraşii sunt vânduţi la 5 -6 săptămâni, cu 700 -800 lei. Însămânţarea este făcută artificial de un medic specialist din Nădlac, iar paietele cu sămânţă le ia de la Semtest Târgu Mureş.
Vrea utilaje agricole noi să poată lucra pământul
Omul preferă să îşi producă singur hrana pentru animale. E mai avantajos. Pe cele 58 de ha, cultivă cereale, grâu, porumb, orz şi lucernă pe 10 ha, dar fermierul vrea să se extindă. Caută o zonă liberă la marginea satului, cu reţea de curent. „Primăria a zis că mă ajută. Are vreo 7 ha la vechiul IAS. Acum vreau să achiziționez utilaje, să obţin tehnologie modernă în fermă, dar dacă nu iau un credit de la bancă cu o dobândă acceptabilă pe care să o pot plăti, atunci va fi greu. Vreau să îmi iau un tractor cu încărcător pentru gunoiul de grajd şi o presă rotundă, de la Maschio Gaspardo. Mai am trei tractoare cu remorci, pluguri, mai multe semănători. Ai nevoie şi de tehnologie modernă. Nu se poate altfel”, spune tânărul fermier arădean. În fermă, omul ştie să fac totul, e şi agronom şi zootehnist. În 2015, a obţinut 7.800 kg de orz la ha, iar la grâu, 7.300 kg ha, în medie, la porumb, pe unele parcele a făcut 9.500 kg la ha, iar pe altele 6.000 ha. El are nevoie de utilaje moderne, dar nu găseşte oameni pe care să îi angajeze. Cei din zonă se feresc să vină să muncească în fermă la vaci. Inputurile pentru vegetal – erbicidele, seminţele şi tratamentele – le ia de la Divasol, o firmă din Arad cu care lucrează de 15 ani. Plata o face toamna după ce vinde producţia. E o relaţie bazată pe încredere totală. Mircea întotdeauna şi-a plătit cu sfinţenie datoriile. Nu a rămas cu restanţe niciodată. Fermierul are o mare nemulţumire. El produce 150 de tone de lapte pe an şi nu are dreptul să primească subvenţie decât pe 70 de tone. „Sunt nişte criterii aberante. Până în 2020 eu voi lua numai pe 10 vaci subvenţie, aşa s-a stabilit. De ce să nu pot să iau subvenţie şi pe juninci, ci numai pe vacile bătrâne. Corect este să iau subvenţie pe ce am în fermă, am 41 de vaci, să iau subvenţie pentru toate 41”, spune crescătorul de animale.
