Înaltului ierarh martir al Bisericii Române Unite, Greco-Catolice, îi va fi conferit titlul de „Cetăţean de Onoare post-mortem” al municipiului de pe Bârzava. La eveniment vor participa episcopii greco-catolici de Lugoj şi de Oradea, PS Alexandru Mesian şi PS Virgil Bercea
Eparhiile Greco-Catolice de Lugoj şi de Oradea organizează sâmbătă, 21 aprilie, un pelerinaj la Reşiţa, locul naşterii arhiepiscopului martir Valeriu Traian Frenţiu. Pelerinajul este dedicat Înalt Prea Sfinţiei Sale Valeriu Traian Frenţiu, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la consacrarea sa ca episcop, pentru Eparhia de Lugoj, a 90 de ani de la instalarea sa ca episcop diecezan la Oradea şi a 60 de ani de la moartea sa, în închisoarea comunistă de la Sighet. Ceremonia religioasă va avea loc în Biserica greco-catolică de pe Bulevardul Muncii nr. 8A (zona Gării de Nord), Sfânta Liturghie Arhierească fiind oficiată, începând cu ora 11, de un sobor de preoţi în frunte cu cei doi episcopi greco-catolici iniţiatori ai evenimentului, PS Alexandru Mesian (episcopul greco-catolic de Lugoj) şi PS Virgil Bercea (episcopul greco-catolic de Oradea). De la ora 12,30, Înalt Prea Sfinţiei Sale Valeriu Traian Frenţiu îi va fi conferit titlul de „Cetăţean de Onoare post-mortem” al Reşiţei, după care va fi dezvelit bustul înaltului ierarh martir al Bisericii Române Unite, Greco-Catolice. Bustul, din bronz, a fost realizat de artistul plastic reşiţean Petru Comisarschi, cel care s-a îngrijit ca această lucrare să existe fiind preotul Ilie Marian Ştefănescu, protopopul greco-catolic de Reşiţa. La întoarcere, pelerinii din Eparhia de Oradea, vor vizita reşedinţa Episcopiei greco-catolice de Lugoj, unde vor fi primiţi de PS Alexandru Mesian şi se vor închina în Catedrala Episcopală „Coborârea Sfântului Spirit”, locaş de cult unde a slujit, timp de zece ani (1912-1922), vrednicul episcop mărturisitor Valeriu Traian Frenţiu.
Mărturisitor al credinţei
Episcopul Valeriu Traian Frenţiu s-a născut la 25 aprilie 1875, la Reşiţa. A studiat Teologia la Budapesta (1894-1898), după care a fost hirotonit preot la 28 septembrie 1898. În 1902 a fost promovat doctor în Teologie. A activat în Eparhia de Lugoj ca şi cancelar, paroh, apoi Vicar foraneu, pentru ca pe 4 noiembrie 1912, la vârsta de 37 de ani, să fie numit Episcop al Lugojului. La 25 februarie 1922, episcopul Frenţiu a fost transferat la Oradea, fiind instalat în data de 3 mai. După moartea în 1941 a mitropolitului Alexandru Nicolescu, episcopul Frenţiu a fost din nou mutat, acum ca Administrator Apostolic al Arhidiecezei de Alba-Iulia şi Făgăraş, păstorind aici pe toată perioada războiului. În 1947 a revinit la Oradea, de unde a fost arestat, pe 28 octombrie 1948, şi dus în lagărul de la Dragoslavele, apoi, în februarie 1949, la Mănăstirea Căldăruşani. În 1950 a ajuns în Penitenciarul de la Sighet, unde, după doi ani, nemaiputând suporta duritatea regimului de exterminare, a murit la 11 iulie 1952. Asemenea şi celorlalţi episcopi morţi la Sighet, a fost înhumat într-o noapte, fără sicriu, într-o groapă comună din Cimitirul Săracilor. Mormântul a fost nivelat pentru a nu se mai cunoaşte locul înhumării şi pentru a se evita pelerinajele la mormintele martirilor ucişi la Sighet. Nu a fost judecat şi nu a avut condamnare.
