„Prioritare sunt sănătatea, viaţa şi mediul!”, „Eploatarea gazele de şist trebuie interzise prin lege!”, „Referendum naţional!”, „Frack off!”, „Antifracturare hidraulică!” – acestea sunt sloganurile cu care zeci de timişoreni au venit pentru a protesta, în Piaţa Unirii din Timişoara, joi, 4 aprilie, de la ora 17.30, de Ziua Naţională împotriva exploatării gazelor de şist prin fracturare hidraulică.
Proteste au avut loc în peste 20 de oraşe din ţară: Bucureşti, Bârlad, Alba Iulia, Arad, Sibiu, Brasov, Târgu Neamț, Mangalia, 2 Mai, Călărași, Piatra Neamt, Slatina, Galați, Timișoara, Oradea, Iași,
Buzău, Costinești, Buziaş, Cluj-Napoca, Vaslui, Suceava, Craiova, Codlea.
Protestatarii au cerut:
1. Anularea hotărârilor de guvern prin care s-au aprobat acordurile de explorare, dezvoltare și exploatare, emise pentru mai multe companii, printre care Chevron, East West Petroleum şi Clara Petroleum, ı̂n Dobrogea, Vaslui, respectiv judeţele Bihor, Arad şi Timiş.
2. Interzicerea prin lege a metodei fracturării hidraulice şi realizarea studiului de impact şi asupra mediului.
3.Respectarea voinţei comunităţilor locale şi transparentizarea procesului decizional.
„Ne opunem oricărei ingerinţe din partea corporaţiilor în scrierea legislaţiei româneşti, în dauna interesului cetăţeanului. Denunţăm corupţia la nivel înalt, care serveşte interese anticetăţeneşti. Luptăm pentru dreptul la un mediu sănătos, pentru dreptul la viaţă şi sănătate, pentru dreptul la o corectă informare a cetăţenilor”, au afirmat protestatarii.
Toate protestele au fost coordonate unitar la nivel naţional şi organizate de echipe locale de voluntari, cu implicarea a peste 80 de ONG-uri (70 de ONG-uri din Coaliţia pentru Mediu, Asociaţia
România Fără Ei, Asociaţia România Vie şi alte ONG-uri ori grupuri informale locale).
Ce înseamnă fracturare hidraulică?
Specialiştii susţin că fracturarea hidraulică este o metodă de exploatare a gazelor de şist, gaze neconvenţionale captive în roci dure. Această metodă presupune pomparea în fiecare sondă a aproximativ 20.000 m3 de apă cu substanţe chimice toxice (80-200 m3), la presiuni foarte mari, pentru a elibera gazul ce va fi captat ulterior.
Mai mult de jumatate din apa contaminată rămâne în subteran şi migrează în timp în pânza freatică. Presiunea de aproximativ 1000 atm produce fisuri în pereţii forajului şi apar scurgeri directe în pânza freatică încă de la prima utilizare. Aşa s-a întamplat în SUA, documentat cu mărturii şi cazuri reale în documentarul „Gasland”.
Explorarea şi exploatarea presupun şi următoarele pericole: Consumul apei din zona de exploatare, dar şi aerul a dus şi va duce la boli, intoxicarea cu substanţe chimice producând afecţiuni dintre cele mai severe şi greu de tratat. Substanţele toxice, dar şi radioactive antrenate de lichidul de fracturare vor contamina solul. Aproximativ 7% din cantitatea de gaz metan se pierde în aer şi poluează aerul. Gazul nu iese singur, ci împreună cu alte chimicale toxice volatile. Exploziile asociate fracturării au produs cutremure de suprafaţă în SUA şi Marea Britanie, iar apa introdusă în şisturi va forma o zonă de nisip gelificat care va favoriza alunecarea straturilor de rocă. Distrugerea florei şi a faunei. Creşterea animalelor va fi afectată prin distrugerea sursei de apă şi hrană, fauna va dispărea, locul se va deşertifica. Detalii pe web: http://stopfracturare.ro.
