În urma protestelor, de la sfârșitul lunii ianuarie, fermierii din cadrul cooperativei Fermierul Nădlăcan susțin că au satisfacții mărunte, dar au multe revendicări neîmplinite, din cele 14 înaintate către Ministerul Agriculturii și Guvernul României de către Alianța pentru Agricultură și Cooperare.
Nemulțumirile
Cele mai mari nemulțumiri continuă să fie provocate de “fenomenul Ucraina” care reprezintă cea mai mare amenințare față de piața agricolă din România și față de fermieri. “Nu s-a rezolvat nimic până în acest moment! Fenomenul Ucraina este o problemă extrem de gravă, fermierii au propus soluții dar autoritățile nu doresc să și le asume “, este de părere Kelo Milan, președintele cooperativei.
Fermierii din Nădlac susțin că o soluție reală este introducerea taxelor vamale la cerealele provenite din Ucraina deoarece sunt mai ieftine decât ar putea fermierii români să le producă.
Sunt obținute cu cheltuieli mult mici, fiindcă ei nu respectă condițiile de mediu pe care fermierii români trebuie să le respecte, impuse de Uniunea Europeană.
“Așadar, trebuie să avem aceleași condiții, reguli de producție și ucrainienii și fermierii români, astăzi este o concurență neloială în piața “. Kelo Milan a atras atenția că nu s-a rezolvat nici problema cerută de fermieri ca aceste camioane care intră în România cu cereale din țara vecină să fie monitorizate prin GPS și să fie introduse anumite sigilii la vamă.
“Avem informații că în anumite vămi din nordul României nu funcționează cântarele, adică poate trece orice cantitate. Este clar, nu este o dorință reală a guvernanților să rezolve fenomenul Ucraina care devastează agricultura noastră”. Kelo Milan a vorbit și de un joc murdar. Este vorba de creditele preferențiale pentru fermieri cu dobânzi de până la 1,95%, prin care se poate oferi o sumă maximă de 280.000 €.
Astfel, fermierii care în acest moment au aprobate ajutoare inclusiv pe cazul Ucraina, care încă nu au fost încasate li se scad din această sumă. Omul trebuie să declare că a primit acest ajutor, dar fără să-l încaseze . “Este aprobat în urmă cu un an, dar nu l-ai primit, pe această măsură care ar trebui să ajute fermele să nu falimenteze. De fapt le scad din plafonul de 280.000 €, în acest fel nu vor mai fi eligibili o bună parte din fermieri, un joc murdar. “, a spus Milan.
Una dintre satisfacții este faptul că au fost date mai multe ordonanțe de urgență printre care una a fost cu echivalarea categoriei tr1 cu categoria B. Ceea ce e firesc, fiindcă în Anglia, Italia, Ungaria sau Slovacia, de mult timp această categorie a fost echivalată.
Nu era normal ca pentru un utilaj ce circulă cu 30 km de kilometri pe oră să ai nevoie de o școală specială, față de un autoturism care circulă cu 130 de km/h pe autostradă și în același timp are și o remorcă chiar mai lungă decât un plug cu trei capuri.
A doua mică satisfacție este acea 100 € pe hectar compensare pe culturile de toamnă pentru 2022. Totuși, agricultorii polonezi au primit până la 500 € în 2022, de exemplu pe diferența de preț pe grâu, dacă au vândut grâul cu 1.000 lei/tona față de 1.500 lei/tona cât a fost piața înainte să elimine taxa vamală cu Ucraina. Fermierii în anumite cazuri au fost compensați și cu suma de 500 euro/ ha de grâu .
“Ce mi se pare dezamăgitor este că, teoretic, 100 de euro se va acorda până în iunie. În plus, sunt informații neoficiale că nu vor ajunge banii bugetați și suma se va diminua. Sper să nu fie adevărat”, a declarat Milan.
O altă mică satisfacție este faptul că a fost aprobată modificarea GAEC 8. “România nu a fost principală voce pentru această revendicare, ci una secundară. Vocea principală a fost Franța și Germania”, a adăugat Milan.
El crede că această măsură îi ajută destul de mult pe fermieri, dar în același timp ei au cerut Ministerul Agriculturii și o derogare și o comasare în acest an GAEC 8 cu PD04 .
Uniunea Europeană a acceptat să fie permisă cultivarea de culturi fixatoare de azot fără pesticide sau mai putem folosi cultura a doua.
“Noi sperăm o comasare și o derogare de la acest 5% la PD0 și 4% de la GAEC 8 care în total înseamnă 9% să fie comasate în sensul că să putem folosi 5% de fapt din PD04 culturi fixatoare de azot fără pesticide și în același timp s-ar atinge și GAEC8 și PD04” , este de părere Milan. Comasarea este cerută și se așteaptă un răspuns de la Ministerul Agriculturii.
Agricultorii din Nădlac ar vrea ca fermierii să nu fie obligați să pună 9% culturi care în multe multe zone nu sunt rentabile, fiindcă nu produc profit. În cazul în care ar putea planta soia modificată genetic, cum se întâmplă în afara Uniunii Europene, această cultură ar deveni profitabilă.
Ei mai susțin că e ciudat că în România nu ai voie să cultivi soia modificată genetic care e mult mai rezistentă la secetă și se pot folosi pesticide mult mai ieftine, dar importăm în același timp șrot din afara UE făcut din soia modificată genetic și hrănim animalele, care în final ajung la consumator.
“Asta e ciudat, iar noi ca fermieri nu avem voie să producem soia modificată genetic. E incredibil că se acceptă această situație”, a spus Milan. O altă mulțumire este cu privire la partea de acciză. Afost rezolvată în sensul că a fost actualizată acciza, prin OUG.
