A întreținut o continuă corespondență și cu oficialii Florenței, dar și cu reprezentanți de seamă ai primei renașteri și umanismului italian, născut la Florența.
“Datorită lui Filippo Scolari au venit în regatul ungar mulți artiști: arhitecți, decoratori, pictori, sculptori, care au primit comenzi importante din partea regelui, dar și al marilor magnați să construiască și să înfrumusețeze biserici, palate, castele, interioare de locuințe. Lor li s-au adăugat și o pleiadă de umaniști care au scris aici o parte a operelor lor”, a povestit istoricul Ioan Hațegan.
Așadar, influența de care s-a bucurat Scolari la Florența a atras la Timișoara mulți membri de seamă ai acestei prime renașteri italiene. La curtea sa au venit și lucrat arhitecți, sculptori, pictori care i-au înfrumusețat castelul, dar și alte edificii de aici.
Unii arhitecți au fost folosiți la întărirea cetăților dunărene. Distrugerile masive provocate Timișoarei de către otomani, au șters orice urmă a acestor lucrări, menționate în relatările de epocă.
“Scolari a fost primul care a scos renașterea și umanismul dintre hotarele Italiei și a Florenței în special, iar prima direcție a fost Europa Centrală și de Est. Timișoara a fost cel mai estic punct al acestei mișcări renascentiste”, a adăugat Ioan Hațegan.
Filippo Scolari s-a implicat și la reînnoirea castelului de la Hunedoara, care a intrat în proprietatea Huniazilor ca donație din partea regelui Sigismund de Luxemburg.
Între Scolari și Iancu de Hunedoara s-a înfiripat chiar o prietenie ce avea să dureze până la moarte. Tânărul Iancu era fascinat de prestanța europeană a tutorelui său, de abilitatea diplomatică, dar și de talentul militar.
În ultimii ani ai comitelui, deci înainte de 1426, Iancu de Hunedoara poate fi văzut în preajma lui Scolari în câteva dintre bătăliile conduse de acesta.
Moare în decembrie 1426, la Lipova. A fost îngropat în Székesfehérvár, alături de regii maghiari. La funeraliile sale a participat însuși regele Sigismund.
Comentarii
comentarii
