Acasă Actualitate Film de groază în cimitirul din Calea Şagului.

Film de groază în cimitirul din Calea Şagului.

DISTRIBUIȚI

1 noiembrie, Ziua Morţilor sau Luminaţia, o sărbătoare pe care românii au preluat-o de la saşi şi maghiari, şi care se ţine doar în Transilvania. Dacă Halloweenul este o sărbătoare păgână a „terorii, a fricii și a morții”, Ziua Morților sau Luminația este un prilej de pomenire și amintire a persoanelor dragi care au plecat de lângă noi. Sărbătorirea luminației începe după vesperele (vecernia) din seara zilei de 1 noiembrie. În această zi Credincioșii merg la biserică și cimitir pentru a curăța și a le înfrumuseța mormintele cu flori și lumânări aprinse, în amintirea celor dragi, care nu mai sunt printre noi. Legendele spun că în această zi porțile Tărâmului de Dincolo de deschid, iar morții se întorc pe Pământ pentru a-i vizita pe apropiații lor.

De la sărbătoarea Halloween-ului la celebrarea Luminației (Ziua Morților), trecerea pare că s-a făcut aproape pe nesimțite. Totuși, de la o noapte sub semnul beznei și al (h)orror-ilor la cea a luminii și a rugăciunii, de la chefuri și voie-bună, la plânsete, jale și morți – trecerea este cam bruscă. Lucrul acesta l-au simţit şi credincioşi care au intrat în cimitirul din Calea Şagului la lăsatul întunericului. Mare parte dintre ei erau nedumeriţi şi şe întrebau dacă sărbătoarea Halloween-ului nu a trecut, dar şi speriaţi  în acelaşi timp, simţindu-se într-o perioada vulnerabilă în care spiritele rele pot avea acces la lumea celor vii, iar ei nepurtând costumelor si măştile, pentru gonirea spiritelor. În bezna care acoperea întregul cimitir, aveau toate motivele să creadă că se deschid mormintele, iar morții se întorc pe Pământ pentru a-i vizita pe apropiații lor. Felinarele din cimitir erau toate stinse, iar lumânările aprinse pe morminte, nu făceau decât să accentueze starea de groază creată de lipsa iluminatului public în Cimitirul din Calea Şagului.

Mai mult, lipsa iluminatului public este fondul favorabil al săvârşirii unor fapte infracţionale de natura furturilor sau al tâlhăriilor. Am căutat lămuriri la poliţia locală aflată la faţa locului: nu deţineau explicaţia. În schimb, de la câţiva locatari din blocul de peste drum cu cimitirul, am aflat că lipsa iluminatului public din cimitir are vechime considerabilă. Suntem curioşi să aflăm dacă situţia respectivă aşa trebuie să fie (ceea ce nu cred), şi dacă nu trebuie să fie aşa, cine este răspunzător? 

Comentarii

comentarii