După ce Rezervaţia cărăşeană Armeniş a fost populată cu circa 30 de zimbri printr-un proiect al WWF România în parteneriat cu Rewilding Europe, aceiaşi iniţiatori lansează un proiect similar de repopulare a munţilor din România cu turme de zimbrii şi în zona satului Poeni, comuna Densuş. Ţarcul va găzdui în urma implementării proiectului peste 50 de zimbri pe o suprafaţă de 122 de hectare.
Reprezentanţii celor două asociaţii au solicitat de la Comisia Europeană o finanţare în valoare de aproximativ două milioane de euro pentru un alt proiect ce îşi propune readucerea zimbrului în libertate, după cel de la Armeniş din judeţul Caraş – Severin. „S-a aprobat finanţarea unui proiect care presupune resălbăticirea zimbrului în judeţul Hunedoara, foarte aproape de Haţeg. Unde de fapt zimbrul s-a şi reîntors pentru prima dată după aproape 200 de ani, în 1958, în România”, susţine Oana Mondoc, purtătorul de cuvânt al WWF România. Acesta a mai precizat că lucrările pentru amenajarea ţarcului vor începe în perioada următoare.
În rezervaţia de la Haţeg sunt zimbri începând cu anul 1958, numărul lor fiind variabil, dar destul de mic. În toamna anului 1958, o pereche de zimbri – Podarec şi Polonka – a fost adusă din Polonia, iar peste cinci ani a mai fost adus încă un exemplar din Polonia, Pumila. Aceştia s-au înmulţit, astfel încât în anul 1979, în Rezervaţia de Zimbri de la Haţeg existau 12 zimbri. Cei născuţi în România au primit nume începând cu litera R. În timp, o parte dintre zimbri născuţi la Haţeg (în total 47 de pui) au luat drumul altor locuri din România, unde s-au format mai apoi rezervaţii de zimbri.
În prezent, mai sunt aproximativ trei mii de exemplare de zimbri în toată lumea, toţi urmaşi ai doar 12 străbunici. Cândva, familia zimbrilor ocupa Europa şi America de Nord. Zimbrul caucazian a dispărut pentru totdeauna. Ultimul exemplar a murit în 1927. Un individ, mascul, în vârstă de 1 an, a fost prins şi dus în Germania în anul 1908, unde a trăit 18 ani în captivitate. Sursa: Ghid video turistic.
