Acasă Economic În 10 ani de la aderarea la UE, 25 de fabrici de...

În 10 ani de la aderarea la UE, 25 de fabrici de procesarea laptelui au dat faliment în Timiș

DISTRIBUIȚI

Coras ArdeleanÎn 2017, s-au împlinit 10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, iar în această perioadă 25 de fabrici de procesare a laptelui au dat faliment numai în Timiş.

Din cei 18.700 de fermieri existenţi în judeţ, cei mai mulţi sunt mici şi mijlocii, iar aceştia de mai mulţi ani se află în moarte clinică.

 

Băncile impun condiții imposibil de îndeplinit
De ce se întâmplă asta? Producătorii agricoli susțin că, în primul rând condiţiile de producţie şi funcţionare sunt imposibil de îndeplinit şi de cele mai multe ori sunt aberante, iar şansele de finanţare inexistente. Băncile impun condiţii de împrumut şi garanţii care nu pot fi îndeplinite, de către bieţii fermieri locali. Viorel Matei, fost senator în Parlamentul României, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Tehnice Timiş şi actual consilier judeţean, susţine că, de fapt, din momentul în care am intrat în UE, producătorii agricoli au fost incluşi într-o piaţă comună cu forţe profund inegale. “Oferta noastră nu a putut fi la acelaşi nivel cu cea impusă de alte ţări europene cu tradiţie –Germania, Italia, Franţa, Austria sau Marea Britanie, datorită subvenţiei foarte mari de care beneficiau și continuă să beneficieze aceste ţări. Aşadar, producătorul timișean a intrat pe o piaţă concurenţială cu un avantaj minim. Pe de altă parte, UE a căutat să îşi impună interesele transformând țara noastră într-o piaţă de desfacere pentru producţia, de cele mai multe ori, de o calitate îndoielnică a marilor corporaţii occidentale şi americane”, este de părere Viorel Matei.  

„Nu am unde vinde !”
Coraş Ardelean conduce Asociația Crescătorilor de Bovine „Narcisa” din Timișoara și are și o fabrică de procesare a laptelui în Maşloc, județul Timiș, din anul 2000 şi a reuşit să investească foarte mulţi bani pentru a îndeplini normele impuse de UE, dar din păcate nu are o piaţă de desfacere. Produce mai mult decât vinde, iar în aceste condiţii nimeni nu poate rezista. Fabrica a fost cumpărată cu 40.000 de dolari, iar în 2006 cu un an înainte de aderarea la UE, Coraș a fost nevoit să aleagă între a fi sau a nu fi! „Atunci am ras tot şi cu 160.000 de euro am luat o linie de procesare nouă mult mai productivă şi modernă. Din păcate, nu pot vinde la nivelul capacităţii fabricii. Nu există o piaţă de desfacere bună. Nu am unde vinde”, spune Coraş. O altă supărare a fermierilor este faptul că aşa-numita Lege a hypermarket-urilor sau Legea nr. 321, “îmbunătăţită” cu Legea 150 din 2016, care nu este aplicabilă. De fapt, obiectivul este falimentul producătorului autohton. „Dacă va mai apărea vreodată această lege, ceea ce sunt circumspect, chiar dacă am dori să asigurăm piaţa cu 51% cu produsele noastre cred că nu mai are cine. 25 de fabrici de lactate din Timiş s-au stins. Această lege, niciodată nu va fi pusă în aplicare. Nu se vrea. Acesta e şi scopul. Am încercat să vând prin hypermarket, dar nu se poate. Un producător român nu poate îndeplini condiţiile impuse de hypermarket-urile occidentale. Condiţiile sunt puse clar artificial ca să ne blocheze accesul pe piaţă. Sunt firme mari din România care nu au acces în hypermarket-uri. Nu numai eu”, spune Coraş. Datele Ministerului Agriculturii, arată că la nivel național există 830.000 de ferme de subzistență cuprinse între 1 și 5 hectare de teren, iar marii proprietari dețin 5,2 milioane de hectare de teren arabil. Harta sărăciei făcută de ASAS arată că în jurul acestor zone există cea mai mare sărăcie. „Vreau să trag un semnal de alarmă. Nu sunt şanse de redresare în situaţia actuală. Fermierii mici şi mijlocii sunt în moarte clinică. Pot să îi ţină în perfuzii şi în medicamentaţie, dacă nu sunt soluţii de a-i trata şi a-i face funcţionabili şi viabili, totul e inutil. Producătorul din Timiş trebuie să îşi vândă marfa pe piaţa internă sau chiar să şi exporte, mai ales în condiţiile în care, în acest moment, se importă mai mult pentru consum. Eu sunt optimist, dar nu pot să nu recunosc această situaţie extrem de gravă cu care noi, producătorii agricoli, ne confruntăm”, susține Coraş Ardelean, din Mașloc.

Foto Coraș Ardelean, șeful Asociației Crescătorilor de Bovine „Narcisa” Timișoara

Comentarii

comentarii