În 2023, Centrul cultural Faber este unul dintre spațiile importante din programul Capitalei Culturale a Europei. În cadrul unui proiect amplu dezvoltat de Faber și Universitatea Politehnica din Timișoara, în toamnă va avea loc o inedită expoziție despre industria Timișoarei, care va fi realizată cu ajutorul unor designer din toată lumea.
În pregătirea acestei expoziții, un prim pas a fost realizarea unui studiu cu privire la evoluția economică a Timișoarei din 1910 până în prezent. Studiul a fost făcut de o echipa din Cluj Napoca, coordonata de profesorul Norbert Petrovici, de la Facultatea de Sociologie a Universității “Babeș-Bolyai”.
“E o cercetare pentru o expoziție, e pentru artiști. Mi-au cerut un studiu pe economia Timișoarei, astfel încât expoziția de design să se bazeze pe o cercetare a contextului economic, fiind vorba de design industrial. Am analizat atât dimensiunea istorică – am început de la 1910, și am ajuns la dimensiunile contemporane, legate de structură economică și spațiale a Timișoarei și a zonei metropolitane. Am analizat, de asemenea, rețelele de proprietate și codirectorate între companii”, a declarat Norbert Petrovici.
“Exisă legături și paralele importante cu istoria. Alipirea de România a făcut ca Timișoara de după 1920 să aibă un boom economic, fiindcă companiile au reușit să găsească noi piețe, în afara concurenței imperiale, astfel încât până la sfârșitul anilor 20, Timișoara se transformă într-un centru industrial. Avem cei mai mulți muncitori din sectorul industrial din întreaga România, atât proporțional cât și în termeni absoluți. Nu comparăm cu Bucureștiul. De asemenea, ce-i specific în acel moment în Timișoara este capitalul transnațional. Avem foarte mult capital străin, lucru pe care îl observăm și în acest moment. Și acum motorul economic al Timișoarei este capitalul transnațional, în medie firmele, la fel ca în perioada interbelică, au mulți angajați. E vorba de economii de scală”, a mai spus Norbert Petrovici.
Timișoara avea una dintre cele mai avansate economii în interbelic
Studiul cuprinde și industrializarea din perioada socialistă, care a adus la Timișoara muncitori din toate colțurile țării.
“Mi s-au părut importante exact continuitățile istorice, neașteptate, între interbelic și momentul 90. Pe de o parte, în perioada socialistă s-a capitalizat mult timp, Timișoara nu a primit investiții socialiste tocmai pentru că avea una dintre cele mai avansate economii ale României. Însă din dată ce le-a primit, modul în care s-a făcut naționalizarea, a fost tocmai în a comasa în logica industriei preexistente. Am avut o serie de investiții care au dezvoltat aferent ceea ce exista deja. Astfel, dacă industria textilă și a lânii, de exemplu, din perioada interbelică, era un sector foarte important, treptat au fost duse către industria chimică, prin investiții sistematice din perioada 70-80. Lucru care a reprezentat o resursă importantă în anii 90. Sectoarele de inginerie au primit foarte mult tocmai pentru că exista un sector ingineresc important care s-a dezvoltat ulterior în perioada socialistă. Tipurile de investiție au avut consecințe majore asupra modului în care funcționează economia de acum, iar asta încerc să arăt: sunt două tipuri de resurse noi. Una dintre ele; Timișoara a primit destul de multe investiții în agricultură, dar nu asta a ajutat-o, ci mai de grabă diversitatea investițiilor industriale. Care apoi s-a transformat în actuala industrie de automotive”, a mai spus Petrovici.
„Numărul de ingineri aproape cel mai mare din România”
Rezultatele proiectului de cercetare au fost prezentate, miercuri, la Faber.
“Ceea ce facem noi în cercetare vrem să o comunicăm prin artă. Proiectul presupune și prezența sociologilor, pe lângă arhitecți, oameni de cultură, cercetători de la Politehnică. Mai întâi trebuia să vedem din punct de vedere sociologic cum arată industria din Timișoara, cum s-a dezvoltat și ce face din Timișoara un oraș special în România, cu plusuri și minusuri. Economia Timișoarei e bazat foarte mult pe companii de tip multinaționale, pe de altă parte e o schimbare și o evoluție a unor sectoare în acești ultimi 10-20 de ani. Iar un rol important o are și Politehnica. Numărul de ingineri aproape cel mai mare din România și asta e un specific de mulți ani în Timișoara. Politehnica a fost prima universitate de aici solicitată de mediul de business. Era nevoie de personal calificat, de ingineri. Iată că a rămas și după mai bine de o sută de ani”, a spus Florin Drăgan, rectorul Universității Politehnica.
15 designeri din toată lumea
Prin acesta, pe de o parte, putem înțelege mai bine cum funcționează tot ecosistemul acesta al industriei și al producției, iar pe de alta parte pe baza ei se va realiza expoziția la care își aduc contribuția 15 designeri din țară și străinătate.
“Este aproape finalizat studiul la care a lucrat Norber. Acesta a ajuns la designeri internaționali, care și-au ales micronarațiuni din acest studiu. Urmează să exploreze prin limbajul lor propriu de designeri aceste povești și să le prezinte în formate tipice muncii lor. Vom avea instalații foarte diverse, de la VR, la obiecte, industrial design, cu o varietate foarte mare, care are ca obiectiv să arate caracterul acesta industrial al Timișoarei într-un mod contemporan, ludic, pe de altă parte să spună poveștile din cercetarea sociologică într-un limbaj accesibil, interesant, abordabil și ușor de înțeles, apetisant din punct de vedere vizual. Artiștii sunt de peste tot din lume, din Columbia, China, Italia, Olanda, Germania, Franța, Scoția, inclusiv din România”, a spus Oana Stoianovici, directorul Faber.
Se vor realiza două expoziții. Una dintre ele va fi la Faber, care începe în 7 septembrie, cealaltă la UPT, în 22 septembrie.
