Anul acesta, Croaţia nu a fost atât de căutată de români pe cât era în ceilalţi ani. Pe primele locuri au fost Grecia şi Turcia. Totuşi, românii s-au dus şi anul acesta în Coraţia, chiar dacă nu în număr atât de mare. Deşi mulţi se duc în Trogir, unii rătăciţi au mai luat şi drumul insulei Hvar – loc cucerit de englezi şi francezi. Chiar dacă te simţi uşor în nesiguranţă, nevăzând nici o maşină de români pe acolo, îi dai înainte, de la Timişoara sunt puţin peste 1.100 de kilometri cu maşina, prin Ungaria.
După Split ajungi la Drvenik, de unde iei bacul spre Sucuraj – poarta de intrare pe insula Hvar. Se poate intra pe insulă şi luând baculd in Split, dar drumul e mai lung, iar unii consideră că e mai economic să parcurgă drumul pe uscat până la un port mai apropiat. Oricum, pentru o maşină normală cu patru persoane în ea plus un copil de nici un an trebuie să scoateţi din buzunar puţin peste 20 de euro pentru a trece cu bacul. Trebuie şi puţin noroc, in sensul că bacul are o capacitate de 30 de maşini, iar dacă nu te afli printre cele 30 mai ai de aşteptat la coadă. Dar bacul vine destul de des, aşa că nu-i problemă.
Din sat în golf
Ajuns pe insula Hvar nu ai de făcut decât să te îndrepţi spre localitatea de destinaţie. Poţi să te opreşti să cumperi un săculeţ cu lavandă, dar şi acela e foarte scump, de parcă croaţii ar avea salarii monumentale. Oricum, un lucru sigur e monumental aici, în Croaţia insulară – peisajul. Zici că l-au luat de pe peretele părinţilor şi l-au pus în locul unde veţi sta pentru o săptămână sau mai mult. Cum mergi pe coama insulei Hvar treci prin tot felul de sătuce uitate de lume, care au coborâri în golfuri, locuri rupte de lume din toate punctele de vedere. Oraşele mai mari sunt Jelsa şi Hvar – capitala insulei. În rest, sătuce înşirate pe insulă. Coborârile dinspre aceste sătuce sunt multe, şi sunt de ambele părţi. Iar golfurile în care ajungi sunt de-a dreptul mirifice. Fiecare golf are 7,8-10 case în el. Iar drumul nu este deloc unul uşor. O şosea nu tocmai lată şerpuieşte până jos, cu unele refugii, din loc în loc, în caz că trece vreo maşină din sens invers. În unele locuri o bucată de drum e de pământ, macadam.
Priză de maşină, la 12 volţi
Ajungi jos şi parcă acolo te aşteaptă Robinson Crusoe. De altfel, aceasta este şi denumirea acestui tip de apartamente în asemenea golfuri – tip robinson. Sî luăm un sătuc la întâmplare – Gdinj – şi golful cunoscut sub numele de Uvala Torac – când ajungi în Gdinj cobori în stânga şi mergi până marea spune stop. Ei bine, atunci ai ajuns în paradis. Casele sunt înşirate pe malul golfului, iar până la plajă faci doi paşi. Nu ai magazin, nu ai terasă, în fiecare golf sunt doar câteva case. Nu cântă muzica. Nici nu ar prea avea unde. Deşi insula are electricitate, iar în oraşele mari cei care stau acolo beneficiază de binefacerile ei, în aceste golfuleţe nu s-au mai chinuit să tragă firul de curent şi totul merge pe energie solară, priza fiind una de 12 volţi – ca cea de la bricheta maşinii. Deci nu ar fi rău să vă luaţi un ivertor la purtător pentru a putea măcar încărca un laptop ori telefon, că de feon sau blender nu se pune problema, că ysare siguranţa… Dacă nu, are proprietarul invertor.
Frigider cu gaz şi pâine la comandă
A, să nu uitaţi să vă luaţi tot de acasă, până la sare şi piper şi pâine. Dacă urci în sătuc şi vrei pâine, trebuie să comanzi şi vine a doua zi. Nu e mult să mergi până în Jelsa sau Hvar – 30, respectiv 50 de kilometri, unde sunt supermarketuri, dar are rost? Pentru o vizită a acestor două oraşe merită, sunt frumoase, clădiri vechi, dar nu strict numai pentru cumpărături. În golf, la apartament, este aragaz cu butelie, deci e ok. Numai să nu stingeţi butelia. Stingeţi doar butonul de la aragaz. Asta pentru că şi frigiderul se hrăneşte de la aceeaşi butelie şi riscaţi să rămâneţi cu alimentele stricate. Şi greu o mai ia după aceea din loc. De obicei proprietarul îl aprinde cu o zi înainte de sosirea oaspeţilor.
Plaja e cu pietricele rotunde
Sunt condiţii mai vitrege, dar măcar te duci să te odihneşti. Vin de obicei familii cu copii mici, oameni care vor să se relaxeze fără muzică, fără voci în ceafă. Singurul lucru pe care îl auzi sunt valurile cum se izbesc de stânci noaptea, dacă laşi geamul deschis. Eşti foarte aproape de mare. Practic casa e aproape pe plajă. Plaja e cu pietricele rotunde, dar fine, rotunjite, nu colţuroase, deci papucii speciali pentru croaţi sunt aproape inutili, pe plajă. Îi poţi folosi în apă. După ce se termină zona de 2-3 metri de apă cu pietricele vine cea cu pietre mai mari, unde se odihnesc aricii de mare. Oricum de ăia nici pantofii nu te scapă, doar atenţia. Şi nu ar fi rău să înotaţi încă de la mal, ca să nu aveţi surprize, să nu puneţi picioarele jos în apă. Locul e foarte bun pentru snorkeling – uitatul în jos la fauna apei cu ochelari şi tub pentru respiraţie. Aveţi ce vedea, deci luaţi-vă echipamentul. Şi barca e bună de condus, numai să fie solidă, n’ar strica şi un motor, pentru că o dată ce ieşi din spaţiul golfului, împins de curiozitate, e posibil să te ia vreun curent sau vreun val şi să te ducă spre mare şi să nu te mai găsească nimeni, niciodată.
Clint Eastwood, Michael Douglas, Catherine Zeta Jones – vin pe Hvar
În rest e multă linişte. Pentru cei care vor party-uri şi discoteci să încerce în altă parte. Lucrurile poţi să le laşi pe plajă, nu ţi le ia nimeni. Sunt 10 oameni pe plajă cam tot timpul. Vin de obicei pasionaţi se sporturi nautice, vin iahturi luxoase şi chiar avioane care aterizează direct pe apă. Oameni cu stare şi vedete de la Hollywood preferă acest loc mai retras, iar fiecare golf are secretele şi particularităţile lui. Şi sunt multe golfuri pe Hvar. Clint Eastwood, Michael Douglas, Catherine Zeta Jones, John Malkovich, Brad Pitt, Jodie Foster, Eva Longoria, Gwyneth Paltrow, Stephen Spielberg, George Clooney, Jack Nicholson, Kevin Spacey – sunt doar câteva dintre celebirtăţile care se perindă şi s-au perindat pe acolo. Şi vezi asta de la iahturile negre ce aduc cu limuzinele şi avioanele ce aterizează direct pe apă. Croaţia e scumpă. Berea e aproape 2 euro la magazine, iar alte produse sunt la fel. E cel mai bine cu mâncare de acasă. Cazarea nu e aşa mare. 350 de euro pentru 4 persoane pe 5 nopţi la începutul lui septembrie nu e mult. Cazarea se face prin agenţii sau direct la proprietar. Proprietarul lasă mai jos, dacă vrei să stai în plus. Şi cine nu ar sta într-un asemenea paradis?
