Acasă Cultura Istoria comunismului din România. Documente Nicolae Ceauşescu. Dezbatere la Biblioteca UVT

Istoria comunismului din România. Documente Nicolae Ceauşescu. Dezbatere la Biblioteca UVT

DISTRIBUIȚI

În Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Eugen Todoran” din Timişoara (Bd. Vasile Pârvan nr. 4A), joi, 4 mai de la ora 16.30, va avea loc o discuţie pe marginea celui de-al treilea volum Istoria comunismului din România. Documente Nicolae Ceauşescu (1972-1975), publicat recent la Editura Polirom, în ediţie cartonată.
Volumul apare sub îngrijirea istoricilor Mihnea Berindei, Dorin Dobrincu şi Armand Gosu. La eveniment, vor lua cuvîntul: Dorin Dobrincu, Vasile Docea, Armand Gosu, Mircea Mihăieş, Silviu Rogobete şi Smaranda Vultur.
Volumul de faţă, al treilea, conţine documente din anii 1972-1975, doar patru ani, dar foarte importanţi, decisivi chiar în evoluţia regimului comunist din România.
Mai multe documente selectate evidenţiază felul în care N. Ceauşescu şi-a consolidat în această perioada controlul asupra PCR şi asupra braţului sau înarmat, Securitatea. Grijă pentru averea partidului, pentru creşterea fondului în valută şi exportului de către firmele partidului a fost o constanţa în sfertul de secol dominat de Ceauşescu.
Aceştia sînt anii în care se cristalizează noul cult al personalităţii, rescrierea istoriei intrînd sub controlul direct al conducerii partidului. Noul program al partidului, aprobat la Congresul al XI-lea, conţine principalele teze, un fel de fire roşii de la Burebista la Ceauşescu. Ele urmează să fie transpuse nu doar în opera istoriografică, în Tratatul de istorie al României, la care lucra academia şi care n-a apărut decît după colapsul regimului Ceauşescu, ci şi în filmele artistice care evocau figuri mai mult sau mai puţin conturate din panteonul naţional. Istoria a trebuit rescrisă dintr-o perspectiva naţional-comunistă, cum a cerut Ceauşescu.
O altă problema reflectată în documentele publicate în acest volum se referă la «aranjamentele» încheiate cu Israelul şi cu Republica Federală Germania prin care cetăţeni români, etnici evrei sau germani, sînt pur şi simplu vînduţi. Preţurile erau diferite, în funcţie de vîrstă, pregătirea şi profesia lor. Un comerţ care a adus beneficii însemnate Securităţii şi PCR.
Eşecul industrializării forţate promovate de Ceauşescu se conturează încă de la începutul anilor 1970. Obsesia obţinerii de valută obligă întreprinderile să-şi asume contracte pe care nu le pot îndeplini. Reapar dificultăţi în aprovizionarea populaţiei cu produse alimentare de baza – zahăr, ulei sau banalul usturoi. Ceauşescu a dat vină tot pe populaţie, pe care o acuză că stoca alimente, şi pe cetăţenii străini care s-ar aproviziona din România. În 1974 se discuta la vîrful partidului despre reintroducerea cartelei, decizia fiind amînată”, explică editorii.
Mihnea Berindei (1948-2016) a fost cercetător la Institut des Sciences Sociales du Politique/CNRS. La Editura Polirom a mai publicat Ultimul deceniu comunist (în colab., vol. I, 1979-1985, 2010; vol. ÎI, 1986-1989, 2014).
Dorin Dobrincu este cercetător la Institutul „A.D. Xenopol” din Iaşi, coordonator al Comisiei Prezidenţiale Consultative pentru Analiză Dictaturii Comuniste din România. La Editura Polirom a mai publicat Listele morţii (2008).
Armand Gosu este conferenţiar al Facultăţii de Ştiinţe Politice, Universitatea din Bucureşti. A publicat articole în reviste de specialitate. Editorii au mai publicat în 2012, la Editura Polirom: Istoria comunismului din România. Volumul II: Documente. Nicolae Ceauşescu (1965-1971).

Comentarii

comentarii