Se apropie vara, concediile, vacanţele, iar noi vă propunem câteva destinaţii apropiate, puţin sau deloc costisitoare, obiective urbane sau din apropiere care vă aduc clipe de linişte şi de recreere. Parcul Dendrologic de la Bazoş, cel mai mare din vestul ţării, este un adevărat muzeu al naturii pe care niciun turist care poposeşte în judeţul Timiş nu poate pierde şansa de a-l vizita şi de a petrece aici câteva ore de recreere, fiind un obiectiv promovat internaţional prin misiunile diplomatice care îşi desfăşoară activitatea în Timişoara.
Situat la circa 25 de kilometri de Timişoara, parcul este populat de specii de arbori unice în ţară, aduse de peste Ocean, iar natura se dezvăluie aici în toată splendoarea ei, devenind un loc foarte căutat de copii, mai ales acum, când vacanţa mare se apropie, iar luminişurile ce miros a iarbă proaspăt cosită nu pot fi în niciun alt sezon mai frumoase decât acum, când natura le-a hărăzit o ploaie de culori ce aştern anotimpul soarelui.
La intrare, vizitatorii sunt întâmpinaţi de stejarul semimilenar de 30 de metri înălţime, care nu poate fi cuprins de cinci bărbaţi puternici şi care îşi aruncă umbra peste vegetaţia din jur.
Istoria Parcului de la Bazoş începe în 1909, când au fost aduse aici primele exemplare de arbori de colecţie de la cel mai mare arboretum din lume, cel al Universităţii Harvard. Astăzi, 800 de specii diferite de arbori şi arbuşti din toată lumea sunt plantate în parc, unele dintre acestea fiind unice în ţară.
Parcul a aparţinut familiei Ambrozy până în 1934, când a fost cumpărat de Casa Pădurarilor Statului. Douăzeci de ani mai târziu, acesta a primit statutul de rezervaţie ştiinţifică şi a intrat în administraţia Institutului de Cercetare şi Amenajare Silvică (ICAS). Din 1984, Parcul dendrologic de la Bazoş este monument al naturii, iar din 1994 arie protejată pentru ocrotirea biodiversităţii genofondului şi ecofondului.
În urmă cu aproape 40 de ani, parcul era străbătut de un pârâu traversat de podeţe, în care se putea pescui caracudă.
Terenul mlăştinos dintre Timiş şi Bega, inclusiv pădurea de la Bazoş, erau proprietatea contelui maghiar Ludovic Ambrozy, fost ambasador al Austro-Ungariei în SUA. Între 1909 şi 1914, acesta a adus de acolo mai multe specii exotice de copaci pe care le-a plantat în pădurea de la Bazoş. Tot atunci, a început şi construcţia unui castel în incinta parcului, care a durat până la finele primului război mondial. Prin reforma agrară din 1922, moşia contelui a fost luată de statul român. Acestuia i-a rămas doar castelul, pe care l-a vândut şi a plecat definitv la Viena.
