Acasă Editorial Johnny de la Primărie…

Johnny de la Primărie…

DISTRIBUIȚI

lia104I se spune ”Johnny”, ”Jean”, Nelu… Este  vorba despre cunoscutul Ioan Cojocari, secretarul Primăriei Timișoara, cam de o… viață! Este ba băiatul bun, vorbăreț, hazliu, ba încruntatul lumii, agitat, întunecat, supărat ca un tunet pe vreme de vară! Mi-a povestit cineva, un domn fin al orașului, un intelectual liberal, despre începuturile lui Johnny în administrația democratică: ”Era jurist, eram grăbiți să găsim, după revoluție, pe cineva să preia cât mai repede locul de secretar la consiliul județean, care abia se forma… Pe cine? Pe cine? Am intrat într-un birou, l-am găsit pe Cojocari, cu clisa și ceapa pe o foaie de hârtie, pe birou, mânca… Am zis: hai să-l luăm, că nu avem acum pe altul…”. Și uite-așa, pâş-pâş, ulterior, a plecat la Primăria Timișoara, locul pe care, în 1992, ca primar, avea să-l câștige Viorel Oancea, primarul care, cu adevărat, i-a băgat pe țigani în centrul Timișoarei, acceptând lungul șir de acte false, așa-zisele ”acte de moștenitori”, aduse din tot felul de țări, testamente false, compilate, falsificate olograf, acte despre care Johnny știa… Apoi și-a consolidat poziția, folosindu-se și de o mare doză de credulitate a dlui Ciuhandu, pe care l-a convins că este onest și corect! În fine, ultimul său gest, circul cu demisia din PCR și incompatibilitatea, o poantă penibilă, cu iz de brânză râncedă (sau pâşcăvită?), mi-a confirmat nevoia de a scrie despre… Johnny. Nu, nu m-am supărat deloc atunci când în ”Opinia Timișoarei” avea să apară, publicată, o înregistrare cu Johnny, una realizată la modul funny de către un coleg de breaslă. Nu m-am supărat pentru că el, Johnny, spunea adevărul! Da, am fost de zeci de ori la primărie, acum vreo trei-patru ani, făcând lobby pentru un proiect al Grupului Bega, mai exact așezarea unui avion, ca obiect decorativ stradal, pe una dintre clădirile de pe Calea Șagului. Este adevărat că nu mi-am dat seama (naivitatea mai poate fi și buna-credință a cuiva care crede chiar și în oamenii răi!) că se amuza pe seama mea, cerând aberații pentru montarea avionului, care, de altfel, s-a bucurat de un succes mediatic și cetățenesc! Așadar, m-a trimis la Institutul de Seismologie, la Disciplina în Construcții, la mama-naibii, dar și la a lui, fără să știe! Părea, totul, prea mult, dar acum, după ani și ani, când cineva se laudă că a profitat de buna-credință a cuiva, care, culmea, mai și credea că hățișul birocratic este de vină, atunci este timpul să spunem. Ce? Că în vreme ce el, Johnny, din biroul în care toate cheltuielile erau plătite de NOI, cetățenii naivi ai Timișoarei, își rezolva EXCLUSIV problemele personale, la prima oră a zilei, deranjat de orice bătaie la ușă, noi, timișorenii, mai aveam de pus la dosarele noastre banale, pentru o autorizație sau alt act simplu, mii și mii de hârtii inventate de Johnny, pentru ca apoi el să-și poată arăta… bunăvoința. Barul  din Iulius Mall, pe care-l are în proprietate, era, până nu demult, singurul în care nu se respecta legea antifumat din România, angajații spunând: ”La noi NU vine nimeni în control. La noi se fumează”! Apoi, recent, a venit controlul. Și nu de la Timișoara, de la București! Și i-au închis barul, pentru că angajații nu dădeau bonuri fiscale! Și nu m-am bucurat! Nu m-am bucurat nici când lui Johnny nu i-a mai fost bine… Dar m-aș bucura dacă Johnny ar avea omenia bănățeană să-și dea demisia, mai ales că știe că mai toată lumea din primărie, mai toți care au avut nevoie de semnătura lui, mai toți cărora le-a arătat cât este el de puternic și cât de mare este dependența de ”bunăvoința” lui, îi vor demisia. Poate ar fi mai demn să o facă!  Johnny, lucrurile sunt trecătoare, iar Alexandru Macedon a cerut să fie înmormântat cu mâinile în afara sicriului, tocmai pentru ca lumea să vadă că nu luăm nimic cu noi pe lumea cealaltă… Johnny, este Postul Mare, să avem un Paști bun, să lăsăm lumea să se așeze după mai multă omenie, să nu mai fim cinici, nici ”veșnici”, iar  Primăria Timișoara, mult traumatizată până acum un an, de prea multă impostură, sărmana, are și ea nevoie de oameni noi… Vrei, Johnny? Ne ajuți? Dacă nu cumva trebuie aprobare de la Centrul pentru Tsunami…

Comentarii

comentarii