.jpg)
Lupta între spitalele private şi de stat din Timişoara pentru bani şi medici poate căpăta uneori forme dramatice, fiindcă adesea cei care pierd sunt pacienţii. În penuria de cadre medicale existentă (de cel puţin 500 doctori ar mai fi nevoie în Timiş) şi blocajul posturilor de către Ministerul Sănătăţii, unii medici, sătui de umilinţa suportată ani de zile, părăsesc în grup sistemul de stat, pentru a lucra la privat. De exemplu, în ultima perioadă, de la Institutul de Boli Cardiovasculare au plecat trei chirurgi la cel mai mare spital privat, Clinica „President”.
Stat şi privat
„Au făcut acolo un laborator, unde stabilesc diagnostice şi pun stenturi. M-au chemat şi pe mine să fac chirurgie cardiacă, dar nu m-am dus. Încet-încet, se naşte o dispută între privat şi mediul public universitar, dar e o dispută între profesionişti, pentru binele pacienţilor. Totuşi, noi tot timpul colaborăm, ne trimit bolnavi şi îi operăm împreună. Dacă au o urgenţă, o trimit la noi”, a declarat prof. univ. dr. Marian Gaşpar, şeful Clinicii de Chirugie Cardiacă din cadrul Institutului de Boli Cardiovasculare. De ce această dispută aprigă? Pentru salarii şi bani, bineînţeles. Pentru montarea unui stent se ajunge până la 3.000 de euro, iar salariul unui medic specialist poate ajunge tot până la această sumă, la privat. Fără îndoială că şi într-un spital de stat, un profesor poate strânge lunar o asemenea „leafă”, dar numai un sfert este la vedere. Se ştie de ce. Amintim că în primele trei luni ale anului 2012, 83 de doctori au ales să muncească în unităţile sanitare din Occident.
De ce pierd spitalele de stat în faţa celor private?
Institutul de Boli Cardiovasculare este o mândrie a Timişoarei şi a Regiunii de Vest. Aici sunt operate cele mai grave cazuri, nu numai din cele patru judeţe: Arad, Caraş-Severin, Timiş şi Hunedoara, ci vin pacienţi cu boli grave de inimă din întreaga ţară, iar specialiştii timişoreni îi vindecă. Zilnic, medicii operează până la patru corduri, iar o dată cu noua sală ultramodernă, ce urmează a se deschide, institutul timişorean se va situa la nivelul celor mai înalte standarde din Uniunea Europeană. Problema este că posturile sunt blocate. Nu se poate angaja personal nou. Atunci, de la 850 de operaţii pe an se va putea ajunge şi la 1.500. „Medicii pleacă să muncească în Occident, în primul rând din cauza condiţiilor grele de aici. Al doilea lucru este că posturile sunt blocate în sistemul public de stat. Inclusiv la mine, la chirurgie cardiacă. Am medici specialişti chirurgi cardiaci care sunt şomeri. Ei nu au post, dar ei vin şi lucrează la mine, deşi posturile sunt blocate. Pe locul trei este, bineînţeles, salarizarea. Până ajungi să fii un doctor bun şi lumea să te „atenţioneze”, şi devii echilibrat financiar şi mulţumit, trebuie să treci prin perioada de medic rezident, când salariile sunt foarte mici şi trebuie să te descurci cu 800 lei, atât au ei, mai ales să îţi mai plăteşti o carte. Acestea sunt motivele. Spitalele nu sunt bine dotate, nu ai condiţii bune de muncă, iar salariile sunt mici, atunci te duci şi lucrezi în altă parte”, a precizat prof. Gaşpar.
