(1).jpg)
Timişoara – mai prăfuită ca niciodată (VII)
„Mai avem trei luni până când se va trage o primă linie şi, pe baza cifrelor, se va constata că nu au fost modificări semnificative în situaţia de plecare şi, în funcţie de ce se va întâmpla în celelalte aglomerări, vom vedea care sunt paşii pe care-i va face comisia europeană”, spune subprefectul de Timiş Zoltan Marossy.
Praful este o problemă mare în Timişoara. Oraşul de pe Bega este în top 5 a celor mai prăfuite localităţi din ţară. O spune chiar ministrul Mediului Laszlo Borbely. Din păcate praful rămâne o problemă încă nerezolvată. Traficul rutier, şantierele, reabilitarea de drumuri şi încălzirea rezidenţială sunt printre motivele prafului enumerate de ministru. Asta deşi s-au făcut comisii şi tot felul de organisme care să se concentreze pe soluţii necesare pentru a scăpa de problema prafului. Uniunea Europeană ameninţă cu procedura de infringement dar pulberile în suspensie cu diametrul mai mic de zece microni (PM10) sunt ca la ele acasă în oraşul de pe Bega. Miercuri a avut loc o videoconferinţă cu ministrul Mediului Laszlo Borbely la care au participat Instituţiile Prefectului din ţară. “Asemenea altor membri ai Uniunii Europene şi în România trebuie să respectăm nişte limite care se impun în ceea ce priveşte curăţenia aerului. La depăşiri de pulberi în suspensie din cele 15 zone Timişoara face parte din acel mai mic grup la care rezultatele nu sunt cele convenite. Există un program judeţean pentru remedierea deficienţelor, aprobat printr-o hotărâre a Consiliului Judeţean Timiş de un an de zile iar rezultatele previzionate erau ca să scadă drastic valorile pulberilor în suspensie în aer”, a declarat subprefectul de Timiş Zoltan Marossy. Dar lucrurile nu stau deloc aşa cum ar trebui…
„Accentul trebuie pus pe Timişoara”
Comparând rezultatele anului 2010 cu 2011 – staţia de pe Calea Aradului şi staţia de pe Calea Şagului – vom vedea că situaţia e la fel cu tot cu programe de ridicare a calităţii aerului. Cel mai uşor de urmărit e numărul de depăşiri al limitei de pulberi în suspensie într-o anumită perioadă. În Calea Şagului numărul de depăşiri ianuarie – 23 martie era de 32 în 2010 şi 27 în 2011. În Calea Aradului – 2010 – 17, 2011 – 20 depăşiri. Practic pe cele două extreme ale Timişoarei am avut 49 de depăşiri în 2010 şi 47 în 2011. “Dacă cineva-mi spune că asta este o modificare eu cu aceste cifre îl contest., eu spun că este o constanţă. Accentul trebuie pus pe Timişoara. O să avem grijă şi de celelalte zone ale judeţului”, a spus Marossy.
Ministerul a cerut să se revizuiască planurile
Marossy a menţioonat şi de acele arderi de gunoaie de resturi vegetale ce se întâmplă prin curţile oamenilor. Adică unii dintre cei care stau la casă preferă să ardă resturile vegetale decât să le predea la curăţenia de primăvară. “Pe mine mă deranjează teribil acel obicei de a arde tot ce găsesc nefolosibil în jurul casei. E un obicei rural. Încercăm să spunem, să mişcăm poliţiile locale – va trebui să intervenim drastic”, a spus Marossy. În plus, Timişoara trebuie să scape de praf cât mai repede. Ministrul Mediului şi Pădurilor a spus că cifrele arătate de acele staţii de măsurare a calităţii aerului din oraş pleacă mai departe, nici vorbă de vreo cosmetizare a situaţiei înainte ca datele să ajungă la UE. “Mai avem trei luni până când se va trage o primă linie şi pe baza cifrelor se va constata că nu au fost modificări semnificative în situaţia de plecare şi în funcţie de ce se va întânpla în celelalte aglomerări vom vedea care sunt paşii pe care-i va face comisia europeană. Ministrul Borbely ne-a reamintit că guvernul României încearcă să facă toate demersurile ca România să nu ajungă în situaţia Poloniei să plătească pentru aceste nerealizări solicitând ca în fiecare din cele 15 aglomerări să se revizuiască acele planuri – programe şi să delimităm foarte clar ce putem face din surse proprii şi ce putem face din programe guvernamentale”, a declarat Marossy.
„Unde e primordialitatea – praful adus din pustă sau praful adus din construcţii?”
Se tot vorbeşte de soluţii pentru a elimina acest praf. Toate trebuie puse în aplicare, de la perdele forestiere până la verificarea strictă a şantierelor pentru a lucra ca la carte în ceea ce şpriveşte normele calităţii aerului. “Aici e o mică contradicţie – unde e primordialitatea – praful adus din pustă sau praful adus din construcţii? Intervenţii imediate şi la obiect se pot face acolo unde se întâmplă construcţii”, a spus Marossy. Şi perdelele forestiere sunt foarte bune dar aici trebuie să intervină guvernul şi să pună uimărul. Într-un final Timişoara tot prăfuitîă rămâne şi tot cu limitele depăşite la praf. Noi respirăm un aer slab calitativ şi ne gândim că mai avem trei luni şi s-ar putea ca ţara noastră să primească amenzi drastice din pricina prafului pe care îi vom scoate tot din propriul buzunar destul de împovărat. Mai avem trei luni…
