De mai mulţi ani, în Timişoara se înregistrează depăşiri la poluarea cu praf PM10 şi la zgomot, dar nu s-a pus niciodată problema că în oraş există un mare deficit de spaţiu verde, cu rol de a atenua poluarea. „În Timişoara avem o problemă: lipsa spaţiilor verzi. La sfârşitul anului 2011, erau 16 metri pătraţi pe cap de locuitor. Uniunea Europeană cere 26 de metri pătraţi, până la sfârşitul lui 2013”, a spus Marian Eperieş, prim-comisar al Gărzii de Mediu – Comisariatul Judeţean Timiş.
OMS cere 50 de metri pătraţi pe cap locuitor
Garda de Mediu susţine că Primăria Timişoara trebuie să identifice terenuri pe care să le înverzească sau să facă schimb cu pământ de la persoanele private. Mai grav, există foarte multe pârloage între blocurile de locuinţe, dar şi multe aliniamente stradale neamenajate. „Am trimis o adresă tuturor primăriilor oraşelor din Timiş, inclusiv Primăriei Timişoara, pentru a ne raporta situaţia spaţiilor verzi. Timişoara încă nu ne-a trimis un răspuns”, a declarat Eperieş.
Restrângerea spaţiilor verzi accentuează puternic riscurile ecologice urbane şi are un impact negativ imediat asupra calităţii vieţii şi stării de sănătate a populaţiei. Spre deosebire de alte state ale Uniunii Europene, ţara noastră are o situaţie net deficitară, privind suprafaţa medie a spaţiului verde pe cap de locuitor. Norma Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii este de 50 de metri pătraţi, iar standardul UE este de 26 metri pătraţi.
FALT: „Amenajaţi spaţiile verzi din jurul blocurilor!”
Odată cu venirea primăverii şi trezirea la viaţă a naturii, Federaţia Asociaţiilor de Locatari Timişoara (FALT) îndeamnă asociaţiile de proprietari-locatari din Timişoara să amenajeze scuarurile şi spaţiile verzi sau virane din jurul blocurilor de locuinţe. „Curăţarea mediului înconjurător are un impact extrem de important pentru viaţa noastră, iar o măsură a respectului pentru noi înşine o reprezintă respectarea mediului înconjurător. Convinşi fiind de beneficiile întreţinerii şi amenajării spaţiilor verzi, rugăm asociaţiile de proprietari-locatari să se mobilizeze şi să întreprindă acţiuni de curăţarea trotuarelor, a spaţiilor verzi, precum şi eliminarea rezidurilor şi gunoiului din jurul blocurilor. Mai mult, prin plantarea de către proprietari de gazon, plante decorative şi pomi în jurul blocurilor, orice spaţiu poate fi transformat într-un loc ideal de relaxare”, a precizat Petru Olariu, preşedintele FALT.
Din perspectivă ecologică, spaţiile verzi urbane sunt un adevărat moderator al impactului activităţilor umane asupra mediului şi au o contribuţie importantă la epurarea chimică a atmosferei. Prin procesul de fotosinteză, plantele consumă dioxidul de carbon şi eliberează oxigen. De asemenea, vegetaţia realizează şi o epurare fizică a atmosferei prin reţinerea prafului şi a pulberilor în suspensie. În paralel cu epurarea chimică şi fizică a atmoferei, vegetaţia realizează şi epurarea bacteriologică, distrugând o bună parte dintre microorgonismele dăunătoare sănătăţii omului şi a animalelor.
