Acasă Cultura Miza imediată a filialelor ICR din ţară

Miza imediată a filialelor ICR din ţară

DISTRIBUIȚI

La scurt timp după ce a preluat conducerea Institutului Cultural Român (ICR), echipa Marga-Gârbea-Simion a anunţat că înfiinţează filiale ICR în patru oraşe din România: Iaşi, Cluj-Napoca, Timişoara şi Craiova. Organizarea şi finanţarea acestor filiale urmează să fie făcute în colaborare cu administraţiile locale (primării, consilii judeţene), iar inaugurarea este programată în jurul datei de 1 ianuarie 2013.

Conform unor lămuriri pe care le-am solicitat biroului de presa al ICR, funcţiile de conducere ale celor patru filiale urmau să fie scoase la concurs în această toamnă. În ciuda acestor „lămuriri”, în 8 octombrie, pe site-ul ICR apărea un comunicat intitulat „Organizarea filialelor Institutului Cultural Român în provinciile istorice ale României”, în care erau menţionate persoanele desemnate (în tandem: director – director adjunct) să conducă filialele ICR din ţară.

 

La o privire mai atentă aruncată asupra celor patru tandemuri de conducere, iese la iveală o chestiune cel puţin curioasă. Dintre cele opt persoane desemnate, şase sunt membri ai Uniunii Scriitorilor (USR). Şi nu orice membri. La Cluj şi la Iaşi, directorii ICR sunt chiar preşedinţii filialelor locale ale USR. Directorii de la Timişoara şi Craiova sunt şi ei membri de seamă ai uniunii. Directorul adjunct al filialei ICR Timişoara, Lucian Alexiu, se regăseşte şi în conducerea USR Timişoara. Excepţie de la „regulă” face directorul adjunct al filialei Cluj Napoca, Pompei Cocean, fost prorector al UBB (pe vremea rectorului Marga), fost decan al Facultăţii de Geografie din cadrul UBB. Doamna Marinela Pârvulescu (director adjunct al filialei ICR Craiova) să mă ierte, dar se pare că este o necunoscută chiar şi pentru google.

O asemenea atenţie acordată Uniunii Scriitorilor nu poate fi tocmai întâmplătoare, aşa că speculaţiile făcute pe seama mizei imediate a acestor filiale sunt mai degrabă deducţii logice. Scenariul vehiculat în lumea culturală autohtonă este următorul: 2013 este an cu alegeri la Uniunea Scriitorilor, iar actualul preşedinte, Nicolae Manolescu, nu va mai candida. Favoriţi pentru preşedinţia USR sunt văzuţi Varujan Vosganian (actualul prim-vicepreşedinte), Dan Mircea Cipariu (preşedinte al Asociaţiei Publicaţiilor Literare şi Editurilor din România şi al secţiei poezie a USR Bucureşti) şi Horia Gârbea (nimeni altul decât vicepreşedintele ICR, preşedinte USR Bucureşti). Prin accederea în funcţia de la ICR, Horia Gârbea şi-a asigurat un mijloc eficient de cucerire a „adepţilor”, iar prima mişcare nu a întârziat.

Fie că au fost înfiinţate special cu acest scop, fie că s-au nimerit ca un context favorabil, filialele sunt mijloacele ideale prin care scriitorii să fie „băgaţi în seamă”. După prima etapă a planului, aceea de numire a directorilor şi a adjuncţilor, vor urma cel mai probabil şi alte acţiuni dedicate membrilor USR. Lucru deloc rău de altfel, chiar dacă îi pune într-o situaţie dezavantajată pe cei doi contracandidaţi ai lui Horia Gârbea. Şi apoi, ce o mai fi vom mai vedea. În prezent, nici persoanele care conduc cele patru filiale nu ştiu sigur ce urmează să facă.

Comentarii

comentarii