De Moara Carani din judeţul Timiş – una dintre legendele Banatului – nu mai vorbeşte nimeni. Aflată la 15 kilometri de Timişoara, deţinea cândva 35.000 de ha şi a fost singura din România care funcţiona în regim integrat, de la cultivarea cerealelor, recoltare şi măcinare, până la punerea pe piaţă a produselor finite. Acolo exista tehnologie de ultimă generaţie capabilă să producă toate tipurile de făină din grâu – grifică, albă, neagră sau dietetică.
O mare pierdere!
Fănuţ Vasile Dorin, viceprimarul comunei Sânandrei, de care aparţine localitatea Carani, a declarat că falimentul morii reprezintă o mare pierdere, atât pentru primărie, cât şi pentru populaţia din zonă. „Ani de zile, moara a fost în insolvență, apoi, a ajuns în faliment. Nu mai dă nimic la bugetul comunei, de aceea pierdem un milion de euro pe an. Noi toți pierdem, și primăria și populația. Nu mai e nimic de făcut, decât să vină alții să cumpere tot și să dea din nou drumul la moară, să fie funcțională”, a declarat Fănuţ Vasile Dorin. În zona comunei, Moara Carani lucra 20.000 de ha, dar deţinea mult teren şi în alte locuri. În total, 35.000 ha. În 2007, au fost inaugurate nouă silozuri, unde trebuia să intre jumătate din producţia de grâu din judeţul Timiş. A fost cea mai mare investiţie pe fonduri Sapard din acea vreme. Peste doi ani, a avut loc altă inaugurare, Moara Carani V, o investiţie de 11 milioane de euro. Trebuia să aibă cea mai mare capacitate de măcinat grâu nu numai din România, ci şi din Europa de Est. Capacitate de procesare trebuia să se ridice la 500 de tone de grâu în 24 de ore, dar nu a fost să fie aşa.
Moara Carani –un model de performanţă
Prof. Valeriu Tabără, fost ministru al agriculturii, a spus că, datorită managementului eficient, acolo, se obţineau produse de cea mai bună calitate, iar datorită tehnologiilor revoluţionare se obţineau producţii foarte mari. „Trebuie să amintim că la Moara Carani s-a pus problema calității, pentru prima dată, în agricultură. Astfel, s-a reuşit obținerea de soiuri, grâu și făină de cea mai bună calitate, fiindcă și tehnologiile aplicate erau de calitate. În premieră, la Carani, s-a aplicat sistemul de lucrări fără întoarcerea brazdei. La vremea respectivă, a fost o noutate și un element foarte bun pentru soiuri. Atunci a fost o revoluție în nivelul producțiilor, s-au depăşit 6.000-7.000 kilograme la ha. Moara Carani devenise un model de performanță și eficiență pentru agricultura din România. Acum sunt procese în instanţă. E un dezastru”, este de părere prof. Valeriu Tabără.
Clădirea Morii Carani – monument istoric
Moara se află în Castelul Carani, fosta casă a Contelui Mercy, declarată monument istoric. Mercy a fost un erou pentru timişoreni. El a făcut parte din armata Principelui Eugeniu de Savoya şi a luptat pentru eliberarea capitalei Banatului de sub stăpânirea otomană, în secolul XVIII. “Acolo, a fost un vechi conac. Moara Carani a fost o celebritate nu numai pentru zona Banatului, ci pentru România. Mai are depozitele acelea uriașe. Nu știu ce mai bagă în ele. Eu, înainte, am colaborat foarte bine cu patronul morii care era un foarte bun manager. Chiar am organizat lucrări de diplomă cu studenții de la USAMVB pe problema calității grâului și pe morărit. Acolo se făcea grâu de foarte bună calitate”, a spus prof. Doru Petanec, directorul Direcției Agricole Județene Timiș.
