În sunet de tulnice si de melodii patriotice, la statuia lui Avram Iancu, Crăișorul munților, situată pe bv. Cetății, moții din Timișoara au organizat o manifestare cultural-artistică pentru a aniversa 30 de ani de la înființarea Societății cultural patriotice “Avram Iancu” Timișoara, președinte Ioan Ciama. De asemenea au fost marcați 200 de ani de la nașterea Crăișorului.
Invitați speciali au fost eurodeputata Maria Grapini și viceprimarul Timișoarei, Cosmin Tabără.
La eveniment a fost invitat și Andrei Goșcovăț, președintele Asociației Refugiaților, Deportaților, Evacuaților, Expulzaților și Strămutaților din Ardealul de Nord din motive etnice, în perioada 1940 – 1945 – înființată în urmă cu 20 de ani.
În mesajul său Maria Grapini a spus:
“Azi, sâmbăta 27 ianuarie, am participat cu drag la aniversarea a 30 de ani de la înființarea Asociației cultural patriotice “Avram Iancu” filiala Timișoara și 200 de ani de la nașterea lui Avram Iancu.
I-am felicitat pe inițiatori, pe membri și am transmis mesajul meu sincer și din drag de România:
identitatea noastră rămâne în lume dacă ne cunoaștem eroii,dacă îi prețuim, dacă le urmăm îndemnurile și dacă suntem uniți în dreptate, adevăr, credință și iubire de țară!”.
Ioan Ciama a amintit:
“Anul 2024 are pentru noi o dublă semnificație: împlinim 30 se ani de la înființare, iar Avrămuț al nostru 200 de ani de la naștere. 2024 este declarat Anul Avram Iancu. Pe 29 ianuarie 1994 aveam 141 de membri am ținut la cantina universității tehnice adunarea generala de constituire a filialei”.
Avocatul Cosmin Tabără a transmis celor prezenți că el a participat împreună cu tatăl său, Valeriu Tabără, actualul președinte al Academiei de Științe Agricole și Silvice, chiar la inaugurarea bustului lui Avram Iancu, de pe bv. Cetății, în urmă cu zeci de ani în urmă.
“Aveam undeva la 16 ani și am fost aici când s-a inaugurat statuia. Vă urez “La mulți ani!” și vă felicit pentru ce faceți. 30 de ani este o vârstă frumoasă și e important ce lăsați în urmă pentru ca tinerii să continue ceea ce ați făcut dumneavoastră pentru că Avram Iancu înseamnă mult pentru istoria românilor. A fost chiar avocat la bază, așa cum și eu sunt și mai mult de atât a fost un simbol al românismului, al luptei pentru dreptate și libertate!”.
Amintim că poate nicio altă personalitate românească nu are mai multe statui decât Avram Iancu. I s-au ridicat după 1993 statui şi în localităţi, unde Avram Iancu nu a fost niciodată precum Carei sau Bucureşti, Timişoara, Baia Mare, Bistriţa, Năsăud, Oradea, Satu Mare, Deva, ş.a. Bustul său este la mare cinste în Parlamentul României, în “Casa Poporului”.
În centrul oraşului Cluj-Napoca ce găzduia cândva Dieta Transilvaniei, cea care refuza să acorde drepturi naţionale românilor din Transilvania, are înălţată din 1993 cea mai măreaţă statuie, în piaţa ce-i poartă numele, ridicată de Societatea Cultural-Patriotică “Avram Iancu”, în urmă cu zeci de ani.
Localitatea natală, Vidra de Sus, îi poartă în cinste numele. Casa părintească a eroului a devenit casa memorială, muzeu şi loc de pelerinaj.
Societatea Cultural-Patriotică “Avram Iancu” din România a fost prima din ţară, care a reluat manifestările de la Ţebea, După Piatră, Mărişel, Muntele Găina, fiind organizatorul principal între 1992-1997 al acestora, acţiuni care acum au prins rădăcini.
În 1995, conducerea Societăţii s-a adresat Parlamentului României pentru reintroducerea “carnetului de moţ”, votat prin Legea nr. 33/1996.
În 2019, această lege a fost îmbunătăţită. S-au editat trei ample monografii dedicate lui Avram Iancu, una de Iosif Sterca Şuluţiu (1897), alta scrisă de Silviu Dragomir (1924) şi Ştefan Pascu (1979), şi numeroase cărţi, piese de teatru, poezii.
Cele trei monografii vor fi reeditate în câte 10.000 de exemplare.
Monografia realizată de Iosif Sterca Şuluţiu şi cea a lui Silviu Dragomir vor fi reeditate până la celebrarea bicentenarului naşterii sale, în 2024.
La Cluj-Napoca, aeroportul internaţional îi poartă numele şi-l face cunoscut în toată lumea.
