Joi, 10 decembrie, Liga pentru Apărarea Drepturilor Omului (LADO) Timiş, str. Eugeniu de Savoia, nr.183 Timişoara, marchează Ziua Internaţională pentru Apărarea Drepturilor Omului.
Cu acest prilej, prof. Constantin Ivan, preşedintele LADO Timiş, a declarat că dintre plângerile cetăţenilor înregistrate cele mai multe au fost cu privire la nerespectarea propietăţii şi neretrocedarea totală sau parţială a propietăţilor confiscate abuziv de regimul comunist, dar şi nemulţumiri faţă de sentinţele date de magistraţi în instanţa.
De asemenea, plângeri au fost şi cu privire la nerecuperarea totală sau parţială a compensaţiilor financiare pentru bunurile confiscate de regimul comunist. “Aici facem precizarea că România a fost obligată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului să plătească sume importante, de ordinul zecilor de milioane de euro, că despăgubire pentru sentinţele aberante date de instanţele de judecată”, spune prof. Constantin Ivan, preşedintele LADO Timiş. Alte sesizări ale cetăţenilor înregistrate de LADO Timiş au fost: litigii cu casă de pensii şi cu casă de asigurări de sănătate, litigii cu patronatele şi cu autorităţile publice locale, probleme familiar. De asemenea LADO Timiş a luat atitudine faţă de problemele cu care se confruntă minoritatea română de pe valea Timocului din Serbia. În acest sens colaborează cu Federaţia Românilor din Serbia, cu directorul acesteia Duşan Pârvulovici faţă de relele tratamente la care sunt supuşi românii timoceni.
La 10 Decembrie 1948 Adunarea Generală ONU a afirmat, în cadrul Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului, că respectul pentru drepturile omului şi demnitatea umană “este fundamentul libertăţii, justiţiei şi păcii din întreagă lume”. În anul 1950 a fost sărbătorită pentru prima dată ziua de 10 Decembrie că „Ziua Drepturilor Omului”, prin rezoluţia 423(V) a ONU, zi ce marchează aniversarea adoptării, de către Adunarea Generală a ONU, a Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului în anul 1948.
Prof. Ivan a explicat că Liga Apărării Drepturilor Omului a fost prima organizaţie de drepturile omului înfiinţată în România la 15.01.1990. De asemenea LADO a fost prima organizaţie de drepturile omului din România care a obţinut statutul de utilitate publică prin HG 971 în anul 2000, şi este singură organizaţie de drepturile omului afiliată la Federaţia Internaţională a Drepturilor omului (FIDH) cu sediul la Paris. De-a lungul anilor această organizaţie s-a dezvoltat continuu, ajungând să aibe filiale în majoritatea judeţelor ţării.
“LADO Timiş este una dintre cele mai importante şi active filiale din ţară, alături de filialele din Satu Mare şi Cluj”, spune Ivan. În acest sens au fost încheiate parteneriatele LADO Timiş cu celalalte filiale din ţară, cu Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului – Comitetul Helsinki (APADOR-CH), cu Centrul de Resusrse Juridice (CRJ), cu ProDemocraţia, cu Asociaţia 21, cu Asociaţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului (AEPADO), şi cu foarte multe asociaţii locale.
În prezent, LADO Timiş participa împreună cu Instituţia Avocatului Poporului, conform unui Protocol de colaborare, şi în baza OUG nr. 48/2014 şi a Legii nr. 35/1997, la verificarea condiţiilor de detenţie din penitenciarele din sud-vestul ţări, la verificarea condiţiilor de detenţie a arestaţilor din centrele de reţinere şi arestare preventivă din sud-vestul ţări, precum şi de condiţiile de cazare ale transfugilor din centrele de tranzit în regim de urgenţă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne din vestul României.
De asemenea au fost verificate condiţiile de cazare şi tratament a bătrânilor din centrele pentru persoane vârstnice şi a copiilor cu cerinţe speciale din centrele de plasament din vestul ţării. În urmă acestor verificări s-au întocmit rapoarte, în care am sesizat neregulile şi am făcut recomandări, rapoarte pe care Instituţia Avocatului Poporului a început deja să le facă publice şi să informeze Parlamentul. Pe lângă aceste preocupări LADO Timiş a acordat numeroase audienţe şi consultaţii juridice gratuite tuturor cetăţenilor care s-au adresat organizaţiei şi acolo unde a fost posibil, a contribuit la rezolvarea memoriilor şi petiţiilor petenţilor cărora le-au fost încălcate drepturile, a mai explicat prof. Ivan.
