Acasă Eveniment Nicolae Robu nu e de acord cu asumarea răspunderii pe Legea educaţiei

Nicolae Robu nu e de acord cu asumarea răspunderii pe Legea educaţiei

DISTRIBUIȚI

“Proiectul de lege a educaţiei, depus de guvern la parlament, este de o superficialitate uimitoare”
Senatorul Nicolae Robu, preşedintele PNL Timiş, califică decizia Guvernului Boc 5 de adoptare a Legii educaţiei prin asumarea răspunderii ca fiind “unul dintre cele mai iresponsabile acte ale acestei puteri incompetente şi corupte”.
Nicolae Robu nu este de acord cu actualul proiect de lege a educaţiei, depus de guvern deoarece îl consideră superficial. “Proiectul de lege a educaţiei, depus de guvern la parlament, este de o superficialitate uimitoare şi cuprinde prevederi de-a dreptul periculoase pentru sistemul românesc de învăţământ. Comisia de Învăţământ din Camera Deputaţilor nu l-a putut corecta, pentru că a fost obligată la o abordare pur politică. Scorul de 16-15 – reprezentând raportul de forţe între putere şi opoziţie în această comisie –, cu care au fost adoptate mai toate articolele, este relevant în acest sens. Iar Camera Deputaţilor, prin plenul său, a fost preocupată doar de celeritate, majoritatea constituită în cadrul ei funcţionând, după cum se cunoaşte, într-o totală supunere faţă de executiv, întru dispreţul celor mai elementare norme ale statului de drept”, spune Nicolae Robu, secretarul Comisiei de Învăţământ, Ştiinţă, Tineret şi Sport a Senatului României

“Guvernul Boc 5 nu doreşte, însă, o lege a educaţiei care să asigure stabilitate şi predictibilitate”
Comisia de Învăţământ a Senatului, formată în totalitate din oameni de învăţământ – foşti şi / sau actuali directori, inspectori şcolari generali, prorectori, rectori, miniştri, a lucrat 10-12 ore pe zi, inclusiv pe parcursul unei săptămâni de vacanţă parlamentară, la această lege. “Guvernul Boc 5 nu doreşte, însă, o lege a educaţiei care să asigure stabilitate şi predictibilitate sistemului, care să-l reaşeze astfel încât acesta să răspundă nevoilor reale de educaţie ale societăţii româneşti, imediate şi de perspectivă. El se mulţumeşte ca, pe termen scurt, să-şi poată promova în sistem cât mai uşor clientela politică şi să-şi ţină aproape UDMR-ul; în acest sens, capacitatea sa de a face concesii s-a dovedit fără limite – de altfel, este deja un lucru cunoscut că şi această decizie de asumare a răspunderii pe Legea educaţiei a fost luată sub şantajul UDMR-ului, care condiţionează rămânerea la guvernare de acceptarea segregării pe criterii etnice a şcolilor şi universităţilor şi de legiferarea studiului disciplinelor de Istorie şi Geografie în limba maghiară”, consideră senatorul de Timiş.

“Exclude, practic, studenţii din procesul de desemnare a conducerilor facultăţilor şi universităţilor”
Robu enumeră şi ce este rău în noua lege. “Defineşte eronat educaţia însăşi, restrângând-o la dimensiunea conferitoare de competenţe, când, de fapt, ea ar trebui avută în vedere cel puţin tridimensional, cu dimensiunea principală de a cultiva valori, urmată de aceea de transmitere de cunoştinţe fundamentale, cu rol preponderent formativ şi de bază pentru abilităţi şi competenţe concrete şi, în fine abia, cu dimensiunea pragmatică cultivatoare de cunoştinţe, competenţe şi abilităţi utile direct în viaţa cea de toate zilele şi în diversele domenii profesionale, structurează neraţional învăţământul preuniversitar, prevăzând 4 ani premergători şcolii propriu-zise (trei de grădiniţă şi unul de clasă pregătitoare) şi, la polul celălalt, doar 3 ani de liceu, iar pe de altă parte, neprevăzând, în învăţământul obligatoriu, alternativa formatoare de meseriaşi – şcoala profesională, atât de necesară societăţii româneşti, pretinde, în formulări generice, că promovează descentralizarea, dar, pe fond, instituie o centralizare mai pronunţată decât cea în vigoare, vulnerabilizează învăţământul superior la politizare – după ce învăţământul preuniverstar este de mult pradă -, prin modul în care statuează desemnarea rectorilor, exclude, practic, studenţii din procesul de desemnare a conducerilor facultăţilor şi universităţilor”, sunt numai câteva din deficienţele ce au fost semnalate de Nicolae Robu, de fapt, lista fiind mai mare. Nicolae Robu a mai declarat şi că această lege “sistează finanţarea de la stat a întreţinerii căminelor şi cantinelor, încărcând universităţile cu cheltuieli pe care acestea  n-au cum să le poată onora şi, prin urmare, conduce la degradarea condiţiilor de viaţă ale studenţilor”.

Comentarii

comentarii