Restricțiile extrem de rigide de mediu sunt tot mai greu de suportat de administrație și de mediul de afaceri Sala de seminar a Palatului Administrativ din Reşiţa a găzduit, recent, o întâlnire în cadrul căreia au fost prezentate rezultatele finale ale unui proiect numit „Analiza factorilor de presiune asupra ariilor protejate din Clisura Dunării”, proiect cofinanţat de către Consiliului Judeţean Caraş-Severin. Pentru că Parcul Național Porțile de Fier, din care face parte și Clisura Dunării, nu are în momentul de faţă un plan de management, iar exploatarea sa se face haotic şi fără reguli prestabilite, Consiliul Judeţean Caraş-Severin a obţinut o finanţare de peste două milioane lei de la Ministerul Educaţiei şi Cercetării, ca să demareze studiul. Obiectivul proiectului îl reprezintă asigurarea dezvoltării durabile a ariilor protejate din Clisura Dunării, în contextul diminuării drastice a efectelor negative ale factorilor de presiune asupra diversităţii biologice şi conservării pe termen lung a rezervaţiei naturale. Iniţiativa de lansare a unui astfel de studiu ştiinţific, în adevăratul sens al cuvântului a plecat de la faptul că oficialii de la Parcul Natural Porţile de Fier resping pe bandă rulantă avizele solicitate pentru orice investiţie. „Trebuie să găsim soluţiile ideale prin care să îmbinăm ideea de dezvoltare a parcului cu cea de evoluţie a comunităţilor locale. Proiectul a pornit de la ideea că avem un regulament de exploatare care pune limite investiţiilor. Noi nu putem renunţa la obiectivele pe care le-am stabilit pentru Clisura Dunării. Acum, ştim exact care sunt condiţionările de mediu şi vom ţine cont de ele”, a declarat, cu acest prilej, Victor Naidan, director în cadrul Consiliului Judeţean Caraş-Severin. Prin accesarea de proiecte pentru această zonă, Consiliul Judeţean Caraş-Severin speră în rezolvarea infrastructurii care leagă Moldova-Nouă de Socol, deschiderea unui punct de frontieră la Socol, care ar scurta cu câteva sute de kilometri distanţele către Serbia, dezvoltarea unor porturi la Moldova-Nouă, precum şi prelungirea căii ferate de la Baziaș, locul unde intră Dunărea în ţară, până la Moldova-Nouă. De altfel, şi primarii din Clisura Dunării sunt nemulţumiţi de faptul că investiţiile le sunt limitate. „Trebuie să mărim aria permisivă din parc şi să o reducem pe cea restrictivă. Aceasta este singura şansă de dezvoltare a zonei”, spune primarul oraşului Moldova Nouă. La rândul lor, reprezentanţii Parcului Natural Porţile de Fier susţin că nicio localitate de pe Clisura Dunării, în afara comunei Berzasca, nu are actualizat Planul Urbanistic General. „Noi nici măcar nu ştim ce investiţii au de gând să facă. Trebuie să existe mai multă comunicare”, după cum a precizat directorul Parcului Natural Porţile de Fier, Marin Jiplea. Aplicant al proiectului este Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice Bucureşti, iar parteneri, alături de Consiliului Judeţean Caraş-Severin, sunt: S.C. Meda Research SRL Piteşti, Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Ecologie Acvatică, Pescuit şi Acvacultură Galaţi şi Institutul de Cercetări Biologice Cluj.
