Opera Naţională din Timişoara – spălată pentru prima dată de autorităţile locale

O istorie zbuciumată

Construcţia clădirii Palatului Culturii a început în anul 1871, după planurile arhitecţilor vienezi Helmer şi Fellner (constructori ai numeroase săli de teatru din Europa – Budapesta, Viena, Odessa) şi a fost terminată în anul 1875.

Două incendii de proporţii au devastat clădirea. Primul a avut loc în anul 1880 şi reconstrucţia a durat până în  anul1882, păstrându-se integral forma originală a clădirii, construită în stil "Renaissance". După cel de-al doilea incendiu – 1920 – au mai rămas intacte doar aripile laterale ale clădirii. Reconstrucţia se face după planurile arhitectului Duiliu Marcu, păstrându-se stilul original numai la faţadele laterale, faţada principală şi sala de spectacole îmbracând stilul neobizantin, caracteristic arhitecturii româneşti a timpului.

Opera Naţională din Timişoara – spălată pentru prima dată de autorităţile locale

În ultimii ani, faţada Operei din Timişoara s-a transformat, trecând dintr-o culoare albă într-una cenuşie. Echipa fostului primar Gheorghe Ciuhandu nu a observat acest lucru timp de 16 ani. Nicolae Robu, noul primar ales al Timişoarei, s-a pus imediat pe treabă. Noul edil local a făcut în două luni şi jumătate cât nu au făcut alţii în 16 ani. La finalul acestei săptămâni, Opera din Timişoara a fost spălată cu furtunul de angajaţii Aquatim, care au fost nevoiţi să consume multe cisterne cu apă pentru a reda strălucirea pe care o avea altă dată Opera Naţională din Timişoara. Iniţiativa lui Robu este o premieră în Timişoara. Din anul 1990 şi până în prezent, nimeni nu a mai spălat faţada vreunei clădiri publice din oraşul de pe Bega. De altfel, Nicolae Robu ne promite că va mai realiza multe lucruri care au fost “uitate” de cei care au condus destinele acestui oraş.

Comentarii

comentarii