„Începuturile Partidului Naţional Român (PNR) se regăsesc în istoria românilor transilvăneni, în lupta pentru drepturile lor legitime, individuale şi naţionale. Principiile pe care avea să fie mai târziu zidit PNR au fost enunţate de către Simion Bărnuţiu, la Blaj. Astfel, la 5/17 mai 1848, Adunarea Naţională de la Blaj a votat programul politic în 16 “punturi” al poporului român din Transilvania, care a stat la baza programului Partidului Naţional Român, printre care libertatea, egalitatea şi independenţa naţională, independenţa bisericii, asigurarea libertăţii individuale, înfiinţarea de şcoli româneşti de toate gradele, etc”, transmite Orza.
PNR a contribuit activ la Marea Unire si la modernizarea României de azi
La 26 ianuarie/7 februarie 1869, fruntaşii politici ai românilor bănăţeni, adunaţi la Timişoara, au întemeiat Partidul Naţional Român din Banat şi Ungaria, au hotărât să participe “activ”, adică şi electoral, la viaţa politică şi au ales în fruntea lor pe Alexandru Mocioni. La 23 februarie in acelasi an, are loc la Miercurea Sibiului o Conferință națională a fruntașilor politici ai românilor transilvăneni, la care se creează Partidul Național Român din Transilvania La 22 martie 1869 partidul este interzis de autorități, întrucât, potrivit prevederilor legii naționalităților, singura națiune existentă în Ungaria era cea maghiară, nici o naționalitate neavând dreptul să se constituie într-un „partid național”. Momentul cel mai important din activitatea națională a fost înaintarea în anul 1892 a “Memorandului” către împăratul Austro-Ungariei, Francisc Iosif. Ca urmare a acestui fapt întregul comitet executiv al PNR va fi pus sub acuzare de catre guvernul ungar. Procesul s-a desfășurat la Cluj în mai 1894, fiind pronunțate sentințe privative de libertate. Abia din 1905, in frunte cu lideri marcanti ai istoriei acestui neam , ca Iuliu Maniu, Alexandru Vaida Voievod, Teodor Mihali si altii, PNR a contribuit activ la Marea Unire si la modernizarea României de azi.
„E nevoie nu de disipare, ci de cumul de eforturi şi pricepere politică şi administrativă, de caractere şi valori”
„Ca descendent al PNR, PNŢCD e dator să respecte memoria inaintaşilor săi şi să-şi impună, de la nivel de lideri până la simplul membru, efortul de congruenţă între declaraţile publice şi acţiunile politice, fie ele interne sau nu. Orice abatere de la aceste principii clamate, orice referire şi raportare la istoria partidului fără substanţă care a marcat această devenire, devine simplă retorică fără conţinut şi reper. E nevoie nu de disipare, ci de cumul de eforturi şi pricepere politică si administrativă, de caractere şi valori, pentru ca acest partid să redevină platforma de echilibru şi normalitate a unei Românii politice care se regăseşte tot mai puţin in speranţa cetăţenilor ei”, spune Adrian Orza.
Comentarii
comentarii
