Pentru prima oară în istoria bisericii ortodoxe bănăţene, preoţilor li s-a interzis să facă slujbe, la Timişoara. Motivaţia a fost una perversă, invocându-se sărbătoarea ocrotitorului Banatului – Sfântul Iosif cel Nou de la Partoş. Pentru grandomania lui Paisie
Măsura fără precedent a fost luată la sfârşitul săptămânii trecute, cu ocazia hramului Catedralei Mitropolitane din Timişoara – „Sfântul Iosif cel Nou de la Partoş”. Totul a fost planificat pentru grandomania episcopului-vicar al Timişoarei, Preasfinţitul Paisie Lugojanul, care a vrut să vadă catedrala arhiplină. Episcopul-vicar le-a cerut în secret preoţilor să nu oficieze slujbe nici sâmbătă, de Sfântul Iosif cel Nou de la Partoş şi nici a doua zi, duminică. Ordinul nu a fost respectat în toată Timişoara, mai mulţi preoţi ţinând slujbe atât sâmbătă, cât şi duminică. Mii de credincioşi au trecut, la sfârşitul săptămânii trecute, prin faţa moaştelor Sfântului Iosif cel Nou de la Partoş, ocrotitorul Banatului. Cortegiul ce a însoţit racla cu sfintele moaşte a fost format din peste o sută de preoţi.
Sfântul vindecător
Sfântul Iosif cel Nou de la Partoş s-a născut în 1568, în Dalmaţia şi a ajuns mitropolit al Banatului la vârsta de 80 de ani. În 1653, după doar trei ani, timp în care a fost mitropolit al Timişoarei, Sfântul Iosif cel Nou de la Partoş, considerat ocrotitorul Banatului, se retrage din funcţie la mănăstirea de la Partoş. Moare trei ani mai târziu, la vârsta de 88 de ani. Sfântul Iosif de la Partoş este cunoscut pentru vindecările miraculoase. Adevărata minune a săvârşit-o însă după ce a reuşit să oprească un incendiu care a distrus o parte a Timişoarei.
