Eugen Gherga, cetăţean din Timişoara:
.jpeg)
“M-am săturat să fiu doar un CNP, sunt un cetăţean. Anunţ public şi direct aceasta, deoarece exist şi nu e nevoie de intermediari care s-o facă pentru mine. Sunt indignat, protestez – căci mi-s cetăţean – şi afirm despre cetăţeni că au puterea de a-şi lua soarta în propriile mâini”, a declarat Eugen Gherga, cetăţean timişorean, luptător în Revoluţia din 1989 Timişoara.
Propune un proiect
Cetăţeanul Gherga este de părere că e necesară schimbarea radicală: asta e revoluţia. Ajunge cu poveştile, e timpul trecerii de la vorbe la fapte. Se poate conta pe revoluţionari, societatea civilă (activiştii drepturilor omului şi multe organizaţii neguvernamentale), suporteri sportivi, sindicalişti, toţi cetăţeni ai acestei ţări. “Propun un proiect ambiţios, radical: reorganizarea puterii prin lustrarea partidelor; adică aceia care au fost la guvernare – acum, fie la putere, fie în opoziţie – nu mai au ce căuta la guvernarea ţării, un timp. Au arătat ce pot: doar exploatarea cetăţenilor. Partidele lor nu mai sunt „sexy”. Gata cu tovărăşiile lor! Nu aştept să mai conducă, fiindcă o fac prost, numai în interesul lor – „deştepţi”, „şmecheri” etc., cu dispreţ faţă de „fraieri”, „împuţiţi” ş.a.m.d.. Între atâtea milioane de cetăţeni români sunt destui specialişti care să-i înlocuiască, pe principiul calităţii profesionistului, nu pe principiul clientelei politice. Vreau un guvern format numai din „Arafaţi”. Acum, răul locuieşte în 3 palate din capitală: Palatul Parlamentului, Palatul Victoria, Palatul Cotroceni (ramificaţiile răului în teritoriu lovesc atât demnitatea, cât şi buzunarele cetăţenilor)”, spune Gherga.
Antisistem
Revoluţionarul a mai precizat că puterea conduce naţiunea cu dictonul „dezbină şi stăpâneşte”. Lustraţia partidelor ar fi proiectul revoluţionar „anti-sistem”: aşa cum partidele emit legi în parlament (locul lor de joacă, că de-aia e legislativ), specialiştii independenţi de la guvern vor pune în aplicare legile (că de-aia e executiv), iar şeful statului – fie monarh ori preşedinte – reprezintă naţiunea, ţara şi mediază când e cazul. Puterea e a naţiunii suverane – nu a partidelor ce provin din ea – astfel încât milioanele de cetăţeni români constituie rezervorul specialiştilor care s-o servească profesionist, fiindcă majoritatea nu e înregimentată partizan: o simetrie firească a majorităţii naţiunii neîncolonate partizan, prin exponenţii săi specialişti (e diversionistă părerea că specialişti sunt doar cei calificaţi prin carnet de partid). Povestea că „la vremuri noi, tot noi” s-a dus: decât aşteptând extincţia tovarăşilor, povestea se poate încheia altfel. Elita ţării nu-i grupată în actuala clasă politică, emanaţie a sistemului comunist.
Lustraţia partidelor e temporară
Revoluţionarul de la Liga de Vest Timişoara mai susţine că
partidele lustrate pot funcţiona foarte bine şi pe viitor, însă doar în parlament iar specialiştii – zişi „tehnocraţi” – pot funcţiona foarte bine în guvern; „abureala” că aşa n-ar putea fi implementată de către guvern voinţa politică a legiuitorului (adică a parlamentului) este expresia fricii pierderii „ciolanului”: dacă legile sunt emise pentru binele naţiunii – şi deci corecte – de ce emitenţilor le e teamă că nu pot fi executate bine de specialişti, ci numai de numiţii lor? Proiectul lustraţiei partidelor e doar temporar, beneficiile fiind ale naţiunii greu încercate, care astfel – prin stoparea actualei caracatiţe politice – îşi poate promova valorile.
